De afara asa se vede

Probabil o simpla coincidenta. Oricum este interesanta, pentru ca ea poate deschide o noua serie de dezbateri pe tema fiscalitatii in Romania si probabil va conduce la o clarificare, cat de cat, a situatiei. Iata faptele. Aflat in Japonia, in cadrul intalnirii cu reprezentantii Comitetului Economic Mixt, primul-ministru Calin Popescu Tariceanu a declarat ca Romania ofera investitorilor straini un climat de afaceri tentant, lucru datorat ritmului de crestere economica care "este sustinut de cota unica de impozitare si de un nivel scazut al datoriei publice externe". Acasa insa perceptia guvernamentala este contrazisa. De pilda reprezentantii AmCham cer Executivului modificarea Codului Fiscal. Argumente? "Codul Fiscal romanesc, desi modernizat, este un amestec de legislatie europeana, pe componenta de impozite indirecte, si de prevederi romanesti, in ceea ce priveste impozitele directe, unde au fost pastrate reglementari cu caracter desuet si destul de dificil de aplicat in noul context european" - declara, citat de Mediafax, Dan Schwartz, de la firma de consultanta fiscala Scot&Company Consulting, membra a AmCham.
Cine are dreptate? Daca este sa ne referim strict la cota unica de impozitare, lucrurile sunt cat se poate de clare. Si premierul, dar si oamenii de afaceri americani din Romania, si nu numai ei, considera ca uniformizarea taxarii la 16 la suta a reprezentat echivalentul unei invitatii incitante de a investi in Romania. Experienta tarilor care au implementat acest model era si este relevanta. Totusi invitatia a ascuns capcane prin omisiune. Totul a semanat cu reclamele incomplete care nu iti dau toate implicatiile. Aici oamenii de afaceri nu mai pot fi pacaliti. De altfel, lucrurile sunt vizibile in perceptia despre fiscalitatea din Romania si dam exemplul concluziilor Raportului Global al Competitivitatii pe anii 2005-2006. Potrivit acestuia tara noastra ocupa penultimul loc, 116, din punctul de vedere al poverii fiscale si pe locul 104 sub aspectul sistemului fiscal, acesta fiind considerat ca netransparent si deosebit de greoi. Aceasta reprezinta adevarata problema si nu prezentarea cotei unice ca un succes remarcabil. Punctual asa este, dar ea reprezinta doar o parte a sistemului, si de aici apar perceptiile diferite. La inceput, reforma fiscala se prezenta destul de clar dand speranta predictibilitatii in mediul de afaceri. Minunea nu a durat mult. Cei de la Ministerul Finantelor au inceput sa observe ca le da cu virgula atunci cand estimau veniturile bugetare. Au aparut goluri care trebuiau astupate. S-au cautat "bazine" din care sa se pompeze bani. La intervale scurte de timp au aparut noi "victime". Piata de capital era in degringolada, a se vedea balbele in aplicarea impozitelor pe tranzactii. A urmat piata imobiliara. In agricultura lucrurile au fost si mai imprevizibile, la ora aceea fostul ministru Ionut Popescu a fost nevoit sa ia decizii contradictorii. Aici este problema, si nu cota unica. 16 la suta poate sa nu mai insemne nimic pentru un investitor daca acesta nu va avea siguranta ca regulile fiscale vor fi clare si mai ales stabile.

---

Despre autor: