Curtea Europeana a Drepturilor Omului de la Strasbourg a condamnat din nou Romania la plata a 60.000 euro despagubiri, plus 3.300 daune morale si cheltuieli de judecata, aratand ca nefunctionarea Fondului Proprietatea pune in imposibilitate masura de
Curtea Europeana a Drepturilor Omului de la Strasbourg a condamnat din nou Romania la plata a 60.000 euro despagubiri, plus 3.300 daune morale si cheltuieli de judecata, aratand ca nefunctionarea Fondului Proprietatea pune in imposibilitate masura despagubirii romanilor, proprietari ai caselor nationalizate.
La 25 ianuarie, in cauza Virgil Negoita vs. Romania, CEDO a solicitat anularea contractelor incheiate de stat cu chiriasii, deveniti intre timp proprietari in baza Legii 112/1995, constatand incalcarea articolului 1 din Primul Protocol Aditional la Conventia Europeana a Drepturilor Omului, a articolului 6 din Conventie - care garanteaza respectarea dreptului la un proces echitabil si a articolului 8 - care garanteaza dreptul la respectarea vietii private a persoanei, respectiv 2 al Protocolului numarul 4 la Conventie - care consacra dreptul la libera circulatie.
Rezident in New York, romanul Virgil Negoita (71 de ani) s-a plans de incalcarea dreptului sau de proprietate asupra unui imobil, ca urmare a respingerii de catre instantele interne a actiunilor sale in constatarea nulitatii absolute a contractului de vanzare-cumparare incheiat de catre stat cu fostii chiriasi, desi, prin hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila, acesta redobandise dreptul de proprietate asupra imobilului in cauza.
Curtea Europeana considera ca situatia de fapt este similara celei din cauzele Strain si Paduraru impotriva Romaniei, cauze in care CEDO a apreciat ca vanzarea de catre stat a bunului reclamantilor catre terti - vanzare anterioara confirmarii definitive in justitie a dreptului de proprietate al reclamantilor - reprezinta o incalcare a dreptului prevazut de articolul 1 din Primul Protocol Aditional. Curtea a retinut ca vanzarea bunului lui Negoita, in baza Legii 112/1995, l-a impiedicat sa-si exercite dreptul de proprietate si ca nicio despagubire nu i-a fost acordata pentru aceasta lipsire de bun.
In concluzie, CEDO a considerat ca privarea reclamantului de bunul sau, combinata cu absenta totala a unei despagubiri timp de aproape sase ani, a reprezentat o sarcina disproportionata si excesiva, incompatibila cu dreptul la respectarea bunurilor, garantat de articolul 1 al Primului Protocol Aditional la Conventie.


Despre autor:

Curierul National

Sursa: Curierul National


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.