Mai putin faimos decat sotia sa, Martha, printul George Valentin Bibescu a fost o personalitate deosebit de interesanta, un pionier indraznet in domeniul automobilismul si al aviatiei. Cu o migala deosebita, cercetand sute de documente din arhivele m
Mai putin faimos decat sotia sa, Martha, printul George Valentin Bibescu a fost o personalitate deosebit de interesanta, un pionier indraznet in domeniul automobilismul si al aviatiei. Cu o migala deosebita, cercetand sute de documente din arhivele militare si civile, citind presa timpului, jurnalele si marturiile contemporanilor, domnii comandor George Paul Sandachi si Dan Hadirca au adus la lumina biografia printului, scriind o carte obiectiva, fara sa scape nici un amanunt, prezentand personajul cu bunele si relele sale, stergand totusi imaginea de individ infidel, egoist si needucat, asa cum ni l-au descris biografii Marthei si uneori ea insasi. Desigur ca mariajul lui Valentin cu Martha nu a fost dintre cele mai fericite, dar nici printesa nu a excelat prin fidelitate. Insa faptul ca printul a stat nemiscat ore nenumarate la patul sotiei sale, sustinand-o intr-o anumita pozitie pentru ca suferinda sa poata respira, sau ca i-a cumparat ca dar aniversar domeniul si palatul Mogosoaia ni-l prezinta intr-o alta ipostaza decat cea cunoscuta pana acum.
Cartea "Printul Valentin George Bibescu - biografia unui calator" incepe cu viata bunicului acestuia, domn pamantean in Tara Romaneasca, intre anii 1842-1848. Tatal lui Valentin, printul George Bibescu, a imbinat spada cu pana; ca ofiter in armata franceza s-a remarcat prin fapte de vitejie in timpul campaniilor din Mexic, Algeria si a razboiului franco-german din 1870-1871, iar datorita scrisului a devenit membru al Academiei Franceze si al celei Romane.
Crescut la Posada, in freamatul codrilor, Valentin a devenit de tanar un sportiv incercat, dar si pasionat de tehnica. Cu haz este povestita, in carte, cum in copilarie si-a alcatuit dintr-o umbrela o parasuta si sarind de la etaj, a ajuns teafar in curte, unde, in loc de aplauze, a primit o pereche de palme de la mama sa, ale carei degete erau incarcate de inele. Putin mai tarziu, fiind plecat cu parintii in Elvetia, alcatuieste un planor care zboara 60 de metri si prabusindu-se, ajunge tandari. Noroc ca zbura fara pasager.
In anul 1901 se logodeste in secret cu Martha. El avea 21 de ani, ea 15. Tot atunci incearca si prima aventura automobilistica, strabatand cu un Mercedes traseul Geneva- Bucuresti, intreprindere mai mult decat temerara tinand seama de modelul masinilor si de starea drumurilor de atunci. (Cred ca la noi drumurile nu s-au schimbat prea mult.) In 1902 are loc nunta printului Bibescu cu Martha Lahovari. Autorii cartii consemneaza ca inca din timpul voiajului de nunta, Martha va simti o "dezamagire permanenta", declarandu-se victima unui sot "needucat si infidel". Tot in 1902, printul participa la o cursa automobilistica: Paris- Pau - Paris, clasandu-se pe un loc onorabil. Doi ani mai tarziu initiaza infiintarea "Clubului Automobil Roman! Are loc si prima intrecere pe distanta Bucuresti-Giurgiu, in care el iese invingator in cursa cu timpul de 109 minute si 30 de secunde.
In 1905 este trimis intr-o misiune oficiala la sahul Persiei. Calatoria va fi efectuata in mare parte cu automobilul. Il insoteste si Martha care va lasa pagini memorialistice stralucite despre aceasta extraordinara aventura. Dar curand in sufletul printului se aprinde o noua pasiune: Aeronautica. El cumpara un balon pe care il boteaza "Romania". Primul zbor era sa-i fie fatal. Ajungand in dreptul fortului "Catelu", desi pe balon si pe drapelul larg desfasurat scria "Romania", vigilenti, aparatorii fortului deschid focul. Din fericire, nici un glont nu nimereste balonul si nici pe vreunul dintre aeronauti.
Doua evenimente aveau sa marcheze esential biografia printului: la 25 iulie 1909, Bleriot traverseaza cu avionul Canalul Manecii si, in acelasi an, la 18 octombrie, face o demonstratie aviatica pe hipodromul de la Baneasa.
Acestea il determina pe print sa urmeze scoala deschisa de pilot in Franta. Intre cei doi se leaga o stransa prietenie. Printul cumpara avioane ale intreprinderii Bleriot pentru o scoala de zbor romaneasca. Dar face acelasi lucru, si cu banii statului, pentru aprovizionarea armatei in timpul primului mare razboi mondial. Numai ca cele 11 avioane au ramas inchise in hangar pe tot timpul conflictului, neputand fi folosite in lupta. Dupa razboi, cerandu-i-se documente care sa justifice cheltuielile de inarmare, printul evita sa le puna la dispozitia autoritatilor, pretextand ca nu au sosit inca din strainatate. Insa, intr-o noapte, impreuna cu colonelul britanic Thomson, amantul sau poate numai prietenul Marthei, aduce un pachet mare de documente la castelul de la Posada. Intr-un mod destul de suspect, cladirea ia foc si arde pana la temelii. Dar meritele si relatiile lui Bibescu vor face uitate aceste incidente. In 1912 avusese initiativa de infiintare a Ligii Nationale Aeriene, pentru ca, in 1922, sa puna bazele Aeroclubului Regal Roman. 8 ani mai tarziu, George Valentin va fi ales presedinte al Federatiei Aviatice Internationale, o mare cinste pentru Romania si o importanta crestere a prestigiului ei in lume.
In paginile scrise nervos, intr-un stil limpede, care ofera o lectura placuta, nu lipsesc nici aspecte ale luptei concurentiale dintre cele doua scoli de zbor din tara, una fiind condusa de Bibescu, nici aventurile aviatice numeroase ale printului, printre care si intalnirea cu un vultur urias, in zborul pe ruta Paris- Delhi. Ca sa poata efectua acest zbor, trebuia insa platita o suma mare de bani, in vederea acoperirii politei de asigurare a avionului. Fara stirea printului, Martha depune ca garantie superbul ei colier de smaralde.
Straduintele, uneori eroice, ale vlastarului domnesc, pentru afirmarea mondiala a aripilor romanesti, le veti intalni in paginile deosebit de interesante ale cartii "Printul Bibescu - biografia unui calator", aparuta in editura Vivaldi.


Despre autor:

Cronica Romana

Sursa: Cronica Romana


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.