Aleksandr Mostipak: Romania-Ucraina - memoria istorica impotriva noilor realitati politice

La 26 septembrie, Comisia europeana a dat, practic, unda verde intrarii, la 1 ianuarie 2007, a Romaniei si Bulgariei in UE. Ceea ce inseamna ca pentru aderarea celor doua tari au fost, practic, ridicate toate restrictiile. Ce ce se va schimba in relatiile dintre Romania si Ucraina si la ce va trebui sa se astepte Kievul de la vecinul sau sud-vestic? Raspunzand la intrebarile cotidianului polonez Rzeczposzpolita, daca Romania sustine intrarea Ucrainei in UE, ministrul roman al Integrarii Europene, Anca Boagiu, declara: "Vom sustine procesul de extindere ulterioara a UE. Daca este sa vorbim despre Ucraina, presedintele Traian Basescu a pus la punct o stransa cooperare cu Viktor Iuscenko, inclusiv in privinta integrarii europene a acestei tari. In perceptia noastra, principala conditie o constituie indeplinirea criteriilor, cu precadere a principiilor democratice". Ce inseamna "principii democratice" in perceptia ministrului roman? Evident ca se are in vedere inclusiv problema minoritatii romane din Ucraina, situatia ei national-culturala, influenta ei politica. Ce castiga Ucraina din relatia cu Romania? In primul rand, garantia ca Romania (pana la izbucnirea unei situatii extraordinare, dar sa speram ca in regiunea Cernauti nu va exista una pe fond interetnic) nu va ridica problema revizuirii granitelor si restabilirii "adevarului istoric". In al doilea rand, este posibila o anumita reanimare a activitatii euroregiunii Prutul superior (in prezent ea exista intre granitele regiunii Cernauti - Ucraina -, judetele Suceava si Botosani - Romania -, dar practic se reduce la o plimbare de hartii si la un schimb activ de delegatii de functionari). In al treilea rand, apar perspectivele dezvoltarii unei colaborari transfrontaliere, legate de includerea regiunii Cernauti pe lista regiunilor care vor fi finantate, incepand din 2007 si pana in 2013, din fondurile structurale ale Uniunii Europene, in cadrul noului Program de vecinatate "Romania - Ucraina - Moldova". Volumul total de finantare al celor trei tari se ridica, in acest program, la peste 123 de milioane de euro (cea mai mare parte revenind, fireste, Romaniei). Intr-un cuvant, se poate constata ca intrarea Romaniei in Uniunea Europeana va insufleti dezvoltarea cooperarii transfrontaliere dintre regiiunea Cernauti si judetele invecinate din Romania.
In al patrulea rand, intensificarea comunitatilor romane din Cernauti va conduce, dupa toate probabilitatile, la elaborarea unui sistem de cheltuieli, concesii si contraponderi la "pofta" liderilor minoritatii romanesti.
Ce castiga Romania in relatia cu Ucraina? In primul rand, de acum inainte, diplomatia romana, oficialitati si parlmentari vor obtine o tribuna considerabil mai valoroasa si influenta pentru a aduce la cunostinta Ucrainei pretentiile, observatiile si propunerile lor fata de starea comunitatii romanesti locale - Parlamentul european (nu mai este OSCE sau semimiticul Consiliu al Europei).
In al doilea rand, in noua ei pozitie politica, Romania va fi ca un fel de partener mai mare al Ucrainei, care va primi drept moral, psihologic si politic de a-si dadaci vecinul cum sa asigure drepturile minoritatilor nationale de pe teritoriul ei.
In al treilea rand, Romania va fi capabila sa obtina sprijinul noilor ei parteneri influenti din UE pentru exercitarea de presiuni asupra Ucrainei in problema drepturilor minoritatilor nationale, chiar daca liderii acestor minoritati vor cere pentru sine o autonomie national-culturala in anumite asezari si raioane. In al patrulea rand, beneficiind de un mare ajutor financiar din partea UE pentru rezolvarea problemelor economice, Romania va fi capabila sa aloce sume importante pentru sprijinirea organizatiilor romanesti national-culturale din Ucraina si, posibil, ea va reusi sa uneasca aceasta diaspora dispersata, asa cum a reusit Ungaria in Transilvania, si sa obtina reprezentarea ei politica in organele puterii locale. In al cincilea rand, daca la cele enumerate mai sus se adauga o crestere treptata a nivelului de viata in Romania, ea va obtine argumente suplimentare de influenta asupra comunitatii romanesti si asupra politicii nationale a Kievului.
Lista poate continua, dar este suficient.
Cum poate concura Ucraina cu toate astea? Cu un concept si o strategie de politica nationala? Dar nu a auzit nimeni de asa ceva. Argumente inverse de presiune asupra Romaniei cu folosirea minoritatii ucrainene din aceasta tara? Nici despre aceste argumente nu a auzit nimeni. In plus, va dori oare Bruxelles sa auda despre asa ceva? O colaborare cu comunitatea moldoveneasca, o comunitate care nici pana acum nu se recunoaste ca parte a poporului roman, ci se considera etnie separata? Nici aceasta colaborare nu a vazut-o nimeni. Colaborare cu comunitatea romana? Asta e de-a dreptul fantezie. De aceea, nu trebuie sa ne miram, daca peste un an, doi, de la inaltele tribuni de la Bruxelles si Strasbourg, Ucraina va fi ingenuncheata pentru incalcarea drepturilor minoritatilor nationale si pentru necazurile pricinute, care, de fapt, nu exista. Iar functonarii de la Kiev se vor scarpina in ceafa si se vor justifica in fata emisarilor UE, printre care cu siguranta se vor gasi inclusiv politicieni romani, inteligenti, isteti, precauti si pragmatici. Ei isi cunosc interesul national. Dar elita noastra stie? Este inca o intrebare.
Comentariu de Aleksandr Mostipak, difuzat de agentia Regnum, Agentia "Rusia la zi"

---

Despre autor: