Mihai TANASESCU: Felicitari, Romania!

Ziua de 1 ianuarie 2007 a devenit o data oficiala pentru aderarea tarii noastre la comunitatea europeana si va ajunge curand un reper pentru istoria moderna a Romaniei. Putem afirma fara ezitare ca reintoarcerea tarii noastre in familia europeana constituie incununarea eforturilor depuse in ultimii sapte ani.
Romania a parcurs un drum dificil pana in acest moment cand oficialii europeni au anuntat ca suntem membri ai Uniunii Europene. Dupa aceasta scurta sarbatoare trebuie sa ne pregatim pentru urmatoarea etapa, probabil la fel de dificila: perioada post-aderare.
Chiar daca aderarea este o certitudine, procesul de integrare europeana va depasi insa ianuarie 2007. Pe termen scurt, Romania trebuie sa urmeze cu strictete pasii trasati de Comisia Europeana. Pe termen mediu si lung, Romania trebuie sa isi asume un program de convergenta economica si stabilitate financiara.
Romania are nevoie urgenta de o strategie coerenta si viabila pentru perioada post-aderare. In ultimii sase ani, clasa politica si opinia publica au avut un orizont de asteptare strans legat de perspectiva aderarii la comunitatea europeana. Raportul de monitorizare prezentat de oficialii europeni a consfintit indeplinirea unui obiectiv national asumat de catre guvernele care s-au succedat in perioada pre-aderare.
Acum, Romania are nevoie de o noua viziune strategica pentru anii post-aderare. Integrarea in familia europeana este un proces care va continua pentru o lunga perioada dupa momentul 1 ianuarie 2007. Cu cat guvernantii vor intarzia sa adopte masurile necesare pentru a orienta economia nationala pe un traseu european, cu atat integrarea societatii romanesti in comunitatea europeana va fi mai indelungata si mai dureroasa. Si nu Guvernul va fi cel care va trebui sa suporte consecintele directe, ci tot populatia.
Tara noastra trebuie sa evite erorile pe care le-au facut statele care au aderat inaintea noastra la Uniunea Europeana. Romania are sansa sa invete din greselile pe care tari precum Polonia sau Ungaria le-au facut in procesul de integrare. Guvernul de la Bucuresti trebuie sa promoveze o politica fiscala prudenta, sa incerce sa-si acomodeze deficitele publice cu evolutia economica si sa coordoneze politica fiscala cu cea monetara.
Indiferent de culoarea politica a guvernelor care se vor succeda dupa ianuarie 2007, acestea trebuie sa urmareasca cu predilectie echilibrarea indicatorilor macro-economici, stabilitatea financiara si cresterea nivelului de trai.
Reforma institutionala constituie o necesitate stringenta pentru evolutia societatii romanesti in Uniunea Europeana. Romania trebuie sa se debaraseze de atitudinile si comportamentele specifice tranzitiei dambovitene si sa adere la un alt model de gandire, specific idealurilor europene spre care tindem. Fara o reforma profunda a administratiei si redimensionarea cheltuielilor publice, situatia grava din educatie, sanatate si sistemul de pensii se va perpetua si in anii post-aderare. Administratia trebuie sa fie capabila sa atraga resursele financiare necesare pentru a imbunatati activitatea acestor segmente dependente in mare masura de sprijinul statului. In aceeasi masura, institutiile statului trebuie sa fie capabile sa cheltuiasca aceste fonduri in folosul romanilor.
Aderarea la UE nu rezolva problemele cu care Romania inca se confrunta. Deficitul extern al Romaniei reprezinta un handicap major, care isi va pune amprenta asupra cresterii economice. Datoria externa pe termen scurt este preponderenta si are ritmuri de crestere foarte mari, ceea ce poate provoca tensiuni financiare pe termen mediu. Explozia deficitelor externe sugereaza faptul ca economia autohtona nu este inca pregatita sa faca fata cererii interne tot mai mari. Ritmul de crestere al productivitatii muncii este redus, iar competitivitatea produselor romanesti este inca scazuta.
Evolutia necontrolata a derapajelor, alimentata de nivelul tot mai ridicat al consumului, ar putea genera in anii care vin o curba inflationista greu de sustinut. In plus, cu trei luni inainte de sfarsitul exercitiului financiar, bugetul inregistreaza un surplus ingrijorator, de peste doua miliarde de euro.
O analiza concreta a situatiei existente la nivel economic, evaluarea riscurilor, contracararea si chiar eliminarea acestora trebuie sa reprezinte principala preocupare a actualei Puteri pentru ca perioada care urmeaza sa reprezinte pentru Romania imbunatatirea nivelului de trai.

---

Despre autor: