Lobby-ul romanesc se reduce la "Miss Diaspora"?

Pentru romanii de pretutindeni, in numar de peste 12 milioane, la care se adauga, in ultimii ani, sute de mii de "capsunari", au fost initiate, de-a lungul ultimului deceniu, mai multe intalniri ale reprezentantilor acestora. S-au reintalnit la vatra scriitori si ziaristi, oameni de cultura si arta, prelati si fosti detinuti politici, cetateni loaiali tarilor de adoptie, dar pastrand nestinsa "flacara radacinilor".
Emigratie/ exil/ diaspora sunt denumiri ale unei si aceeiasi realitati, a deztararii, chit ca fiecare entitate isi are particularitatile ei. Intr-o anume lege se raporteaza romanii din teritoriile rapite de sovietici si expulzati multi dintre ei in Siberia, si-n alte istorii au trait romanizatii sud-dunareni; pe considerente diferite au emigrat in America de Nord ardelenii si bucovinenii, la cumpana veacurilor XIX-XX, si pe altele, exilatii din lagarul comunist, in cele patru puncte cardinale.
Pana in 1990, de unii nu se vorbea deloc, fiind in componenta URSS, despre aromani, istroromani si meglenoromani se invata doar in facultatile de specialitate, celor fugiti in Occident li se pusese stampila de "tradatori de tara". Tocmai acestora din urma, regimurile dejist-ceausiste le pusesera gand rau: fie sa-i invrajbeasca, prin infiltrari in civil sau sutana, fie chiar sa-i anihileze fizic. Aceasta, deoarece, in marea lor majoritate, romanii exilati, continuatori ai romanilor emigrati, se constituisera in asociatii, fundatii si parohii, care, pe de o parte, isi proslaveau originea, limba si traditiile, iar pe de alta, pledau pentru reintroducerea democratiei in Romania, prin revenirea monarhiei si incetarea distrugerii natiunii noastre, prin Cei 3 F - Foame, Frig, Frica. In actiunile lor, aceste comunitati au fost sprijinite direct de un foarte mare numar de publicatii romanesti. Chiar daca unele erau efemere, altele erau de cursa lunga. Pe langa revistele anticomuniste aparute in anii '50-'80, tribunele cu bataie lunga - si foarte lunga! - erau posturile de radio Europa Libera, Vocea Americii si B.B.C., la care colaborau cei mai inversunati si docti cunoscatori ai realitatilor din Romania socialista multilateral dezvoltata. In vremea in care se daramau bisericile, se stergeau de pe fata pamantului satele si se construia o mega Casa a Poporului, pe marile stadioane se organizau festivaluri uriase, concerte si manifestari publice, al caror unic scop era proslavirea ceausismului. Toata aceasta "cantare" era initiata si sustinuta, prin presa de partid si de stat, de Televiziunea Romana, prin redactori angajati in dedicarea de imnuri de slava "iepocii de aur"...
Era felul comunistilor de a-si face propaganda... Era, cum am spune astazi, lobby-ul lor pentru o cauza sortita pieirii! N-au tinut cont, multa vreme, chiar dupa ce roata s-a intors, ca asa ceva este posibil, dar multi dintre ei s-au adaptat repede noilor realitati. Numai ca tocmai presa romaneasca din exil a devenit mai atenta cu ceea ce se intampla in tara post-decembrista, punandu-si condeiele in slujba adevarului. Peste 500 ziaristi si scriitori (inclusiv cei din Ucraina, Basarabia, Serbia si mai ales Israel) s-au angajat intr-o cursa contracronometru pentru a pune in pagina, cum se spune, realitatile din tara natala si aspiratiile lor privind drepturile cuvenite, ca minoritari, in patria de adoptiune. Daca revista "America", prima publicatie in limba romana a asociatiilor din SUA si Canada in 1906, facea lobby pentru drepturile emigrantilor, pentru pastrarea identitatii nationale, mult mai tarziu, de exemplu, saptamanalul "Lumea libera romaneasca" din New York (coeditori regretatii Cornel Dumitrescu si Dan Costescu) se angaja intr-o lupta permanenta impotriva iliescianismului ajuns la putere! Tot lobby pentru cauza romanismului se cheama si aparitiile bucovinene "Arcasul" si "Plai Romanesc", ca si majoritatea presei romanesti din Basarabia, din Serbia si Ungaria.
Pentru ca lobby inseamna activitatea concertata a unui grup de suporteri dedicata unei anumite cauze (nu prozelitism), in urma cu mai bine de un deceniu a luat fiinta, la New York, un Comitet pentru democratie in Romania, ACORD, cu doi co-presedinti, Stefan Issarescu si Simona Vrabiescu-Kleckner. Beneficiind de relatii cu totul speciale, la nivelul Presedintiei SUA si al Congresului American, mai ales datorita Simonei Vrabiescu-Kleckner, luptatoare neobosita pentru cauza democratizarii tarii, aceasta asociatie a initiat o serie intreaga de actiuni menite sa puna in ecuatie, fata de autoritatile americane, realitatile din Romania, pornind chiar de la istoria moderna si contemporana, pana in zilele noastre. Dincolo de mitinguri, adunari si proteste anticomuniste si antiiliescieniste, ACORD a informat autoritatile americane despre ceea ce cu adevarat se intampla in tara, sustinand o singura cauza - instaurarea unei democratii autentice. In toate demersurile sale, asociatia a fost sustinuta, la vremea ei, de catre publicatiile "Lumea libera romaneasca", si "New York Magazin".
Daca in urma cu cativa ani, romanii de pretutindeni se intalneau prin reprezentantii lor la ROMFEST, sau la alte manifestari asemanatoare, este de mirare ca acum, singurul prilej de intalnire a ramas doar Simpozionul "HAI ACASA", organizat de catre Asociatia PRO FAMILIA (presedinte Cornel Diaconu), actiune laudabila in sine, dar din pacate insuficienta. Astfel, intre 9 si 12 august, la Mangalia se se va alege Miss Diaspora, concomitent cu actiuni de cunoastere a Litoralului romanesc si a monumentelor istorice din batrana Dobroge. Foarte frumoasa initiativa gazduita in aceasta luna de stravechiul Callatis, dar nu este oare prea putin pentru fratii nostri risipiti in cele patru vanturi?

---

Despre autor: