Nota "suplimentara de urgenta" pentru finantarea cu 82 de milioane de dolari a operatiunilor militare americane din Irak si Afganistan demonstreaza ca SUA cheltuiesc mai multi bani pe puterea militara decat suma necesara anual pentru ca fiecare copil
Nota "suplimentara de urgenta" pentru finantarea cu 82 de milioane de dolari a operatiunilor militare americane din Irak si Afganistan demonstreaza ca SUA cheltuiesc mai multi bani pe puterea militara decat suma necesara anual pentru ca fiecare copil din lume sa beneficieze, in 10 ani, atat de educatie primara, cat si de educatie secundara. In mod evident, problema nu este daca educatia universala este accesibila, ci daca America si lumea isi pot permite sa neglijeze beneficiile politice, economice, sociale si medicale care rezulta din educarea a aproximativ 380 de milioane de copiii din toate colturile lumii, care nu se duc la scoala.
La fel ca puterea militara, educatia este un imperativ al securitatii deoarece ajuta lumea - atat indivizii, cat si societatile - sa evite consecintele saraciei, cresterii rapide a populatiei, problemelor de mediu si nedreptatilor sociale. Educatia consolideaza capitalul social si cultural, care contribuie la elaborarea unor strategii puternice si stabile. Educatia este, de asemenea, considerata drept o obligatie umanitara si un drept garantat la nivel international.
Insa acest drept nu este exercitat de 28% din copiii care ar trebui sa mearga la scoala, dar nu o fac. Majoritatea sunt analfabeti si traiesc intr-o saracie lucie. Majoritatea acestor copii sunt de sex feminin. Dintre cei care beneficiaza de invatamant primar in tarile subdezvoltate, unul din patru va renunta la studii inainte de a invata sa citeasca. Mai mult, inmatricularea nu inseamna neaparat prezenta, prezenta nu inseamna educatie, iar educatia nu reprezinta intotdeauna educatie de calitate.
In 2000, comunitatea globala si-a asumat angajamentul de a universaliza educatia primara pana in 2015. Multe state sarace sunt deosebit de pierdute atunci cand vine vorba de a atinge acest obiectiv. Avand in vedere rata actuala a expansiunii educationale, aproximativ 118 milioane de copii nu vor beneficia de invatamant primar in 2015. De doua ori mai multi nu vor beneficia de invatamant secundar.
Banca Mondiala, UNICEF si UNESCO au estimat ca universalizarea invatamantului primar pana in 2015 va presupune cheltuieli anuale intre 6,5 si 35 de miliarde de dolari, peste cele aproximativ 82 de miliarde de dolari alocate de tarile in curs de dezvoltare anual pentru invatamantul primar. Aceste fonduri vor fi necesare pentru profesori, instruirea cadrelor didactice, materiale si echipamente, administratie si evaluari.
Avand in vedere un proiect pe cinci ani, desfasurat la Academia Americana de Arte si Stiinte, consideram ca scopul universalizarii educatiei primare nu este suficient de ambitios: lumea ar trebui sa tinteasca - si poate sa obtina - calitate superioara, universalizarea invatamantului secundar, dar si a invatamantului primar. Tarile in curs de dezvoltare aloca anual aproximativ 93 de miliarde educatiei secundare. Daca s-ar proceda la o abordare graduala intre momentul de fata si 2015, costurile aditionale anuale pentru extinderea educatiei secundare pentru fiecare copil vor ajunge probabil intre 27 si 34 de miliarde de dolari.
Crearea spatiului necesar acomodarii invatamantului va necesita investitii majore. In cel mai bun caz, aceste fonduri vor ameliora - si nu vor elimina - inegalitatile dominante la nivel global in ceea ce priveste accesul la educatie si calitatea educationala. Acestea nu includ costul unor alte imbunatatiri necesare incurajarii copiiilor sa participe la cursuri, cum ar fi mesele, subventiile educationale si un corp didactic mai eficient, mai dinamic si mai bine instruit. Suma nu acopera costurile necesare imbunatatirii capacitatii guvernelor nationale de a aduna date si de a implementa si monitoriza reformele educationale.
Desi suplimentarea fondurilor este esentiala, nu este suficienta. In unele regiuni, barierele culturale inhiba instruirea fetelor si a minoritatilor lingvistice, religioase si etnice. Energia politica necesara pentru extinderea si reformarea invatamantului este dificil de obtinut in cazul natiunilor cele mai bogate ale lumii.
Asigurarea unei educatii de calitate pentru toti copiii necesita o abordare directa a scopurilor educationale, un angajament international fata de imbunatatirea eficacitatii si a eficientei economice, recunoasterea nevoii de a extinde invatamantul secundar pentru toti copiii si admiterea diversitatii educationale si a necesitatii de a adapta stategiile de ajutorare la contextul local.
Nici unul dintre aceste obiective nu este posibil de realizat fara suplimentarea fondurilor deja alocate de tarile in curs de dezvoltare. Lumea, sau chiar SUA de unele singure, pot sa ofere fondurile aditionale necesare.
Joel E. COHEN este profesor la catedra de Populatii a Universitatii Rockerfeller si la Universitatea Columbia, din New York. David E. BLOOM este profesor de econonomie si demografie la scoala Harvard School of Public Health, Boston.
Copyright: Project Syndicate, 2005.
www.project-syndicate.org

Ziua

Sursa: Ziua



Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.