Pamantul va fi descuiat

Pe 17 martie, in Calendarul Popular se sarbatoreste Alexi (Mos Alexe sau Alexie Caldu). Se mai numeste si Ziua Sarpelui sau Ziua Pestelui. Omul lui Dumnezeu si Sfantul facator de minuni pe ape din Calendarul Popular a preluat numele si data de celebrare ale Cuviosului Alexie din Calendarul Ortodox. El e o importanta reprezentare mitica sezoniera, patron al vietuitoarelor care ierneaza sub pamant, in scorburi si sub scoarta copacilor, sub pietre sau in ape. Se spune despre el ca ar incalzi si ar deschide Pamantul in ziua lui, situata in preajma echinoctiului de primavara (17 martie), pentru a slobozi vietatile care au iernat in el. Dupa sase luni, la Ziua Crucii (14 septembrie), in preajma echinoctiului de toamna, Alexie incuie Pamantul.
Timpul era in preajma echinoctiului de primavara suficient de cald pentru ca insectele sa invie, reptilele sa se dezmorteasca, stiuca sa se zbata in apa anuntand perioada de reproducere, albinele sa iasa din stupi in cautare de hrana. Sarbatoarea de Alexi se mai numea, local, Ziua Sarpelui, Ziua Pestelui si Retezatul Stupilor. Spre deosebire de alti sfinti care poarta la brau o singura cheie cu care deschid un anotimp (Sangiorz - vara si Samedru - iarna), Alexie poarta doua: cu una descuie vara la 17 martie si cu alta iarna la 14 septembrie.

ZIUA CUCULUI. Pe 24 martie e Ziua Cucului. Cucul ocupa in traditiile populare un loc privilegiat. El nu-si face cuib, nu-si cloceste ouale si nu-si hraneste puii. Fiind simbolul primaverii, al timpului frumos si al dragostei patimase, poporul ii iarta totul. Cucul marcheaza doua evenimente astronomice foarte importante: incepe sa cante la echinoctiul de primavara (Bunavestire sau Blagovestenia) si inceteaza brusc a canta la solstitiul de vara (Sanzienele sau Dragaica).

BUNAVESTIRE. Vineri, 25 martie, este Bunavestire (Blagovestenia). Bunavestire sau Blagovestenia este ziua cand Biserica Crestina praznuieste vestea adusa Fecioarei Maria de Arhanghelul Gavriil ca va naste Fiul fara inaintasi, Iisus Hristos. Sarbatoarea, situata in imediata apropiere a echinoctiului de primavara, cand sosesc randunelele si incepe cucul a canta, este numita si Ziua Cucului. La Blagovestenie se efectuau multe acte de purificare a spatiului. In alte zone se considera ca este o zi neprielnica.

LAZARELUL. Sambata, 23 aprilie, avem Sangiorzul, Lazarelul. In satele din sudul Romaniei se efectua in Sambata Floriilor un ceremonial complex, structurat dupa modelul colindelor dedicat unei zeitati a vegetatiei. Sub influenta crestinismului, aceasta a fost numita Lazar sau Lazarica. Una dintre fetele colindatoare, Lazarita, se imbraca mireasa si, impreuna cu celelalte surate, colinda in fata ferestrelor caselor din sat. Cu pasi domoli, aceasta se plimba, inainte si inapoi, in cercul format de suratele ei, care povestesc, pe o melodie simpla, drama eroului vegetatiei Lazar sau Lazarica: plecarea cu oile de acasa, urcarea in copac pentru a taia animalele, caderea si moartea lui neasteptata, cautarea indelungata si gasirea trupului neinsufletit de catre surioare, aducerea acasa a trupului neinsufletit, scalda rituala in lapte dulce si imbracarea defunctului cu frunze de nuc. Doua reprezentari mitice, Lazar si Flora, prima de origine tracica, a doua romana, sunt celebrate in Calendarul Popular una dupa alta: in Sambata lui Lazar si in Duminica Floriilor. E adevarat ca in Evanghelia lui Luca se vorbeste de un anume Lazar cel Sarac, ca fratele Martei si Mariei inviat de Iisus se numea Lazar si ca, dupa aceasta minune, locuitorii Ierusalimului l-au intampinat pe Mantuitor cu ramuri verzi. Dar intre aceste date consemnate in Evanghelie si scenariul mortii si renasterii zeului vegetatiei in preajma echinoctiului de primavara e o mare distanta.

FLORIILE. Floriile, pe 24 aprilie, sunt personificari ale florilor celebrate in ziua care le poarta numele, Duminica Floriilor, peste care Biserica Crestina a suprapus sarbatoarea Intrarii triumfale a Domnului Iisus in Ierusalim. Floriile sunt identificate in mitologia romana cu Zeita Flora, foarte cunoscuta si in Dacia romana. La reinvierea naturii, cand infloresc florile, salcia si pomii fructiferi, s-au adaugat semnificatii noi, in special cele legate de cultul mosilor si stramosilor: pomeni, curatirea mormintelor si cimitirelor, invocarea spiritelor mortilor si altele.
Ramura de salcie sfintita la biserica este un simbol al castitatii si renasterii anuale a vegetatiei. Cu ramuri de finic, identificate de crestini cu acelea de salcie, evreii l-au intampinat pe Iisus la intrarea Sa triumfatoare in Ierusalim. Ramurile inflorite de salcie sfintite in Duminica Floriilor au diverse intrebuintari: impodobesc crucile, mormintele, troitele, ferestrele, usile si portile caselor pentru protectia magica si alungarea spiritelor malefice.

Articol realizat cu sprijinul profesorului Ion Ghinoiu, de la Institutul de Etnografie si Folclor ""Constantin Brailoiu"" din Bucuresti

VINE HERGHELIA LUI SANTOADER

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe