PICCJ: Din cauza stresului s-au tras focuri de arma intre militari in `89

Procurorii militari din Parchetul Inaltei Curti de Casatie si Justitie (PICCJ) au clasat dosarul Revolutiei din decembrie 1989 (11/P/2014), in care au fost facute cercetari privind 709 morti, 2.198 de raniti, dintre care 1.855 impuscati, si 924 de retinuti, precum si pentru distrugerea unor bunuri.

PICCJ arata, intr-un comunicat de presa, ca pe rolul organelor de urmarire penala nu mai exista in curs de solutionare nicio cauza avand ca obiect evenimentele din decembrie 1989, precizand ca cercetarile din dosarul 11/P/2014 au vizat victimele rezultate in imprejurarile care au facut, initial, obiectul dosarului nr. 97/P/1990, precum si victimele rezultate in imprejurarile care au facut obiectul dosarelor conexate, ulterior, la aceasta din urma cauza.

Cercetarea in dosarul Revolutiei a fost efectuata distinct pentru perioadele 16-22 decembrie 1989 si dupa 22 decembrie 1989, avand in vedre particularitatile diferite.

Astfel, anchetatorii au stabilit ca perioada 16-22 decembrie 1989, pana la plecarea fostului presedinte Nicolae Ceausescu din cladirea Comitetului Central al Partidului Comunist Roman (CC al PCR), a fost caracterizata de actiuni violente de reprimare a manifestatiilor anticomuniste si antidictatoriale din municipiile Timisoara, Cluj si Bucuresti, respectiv de masuri de impiedicare a extinderii actiunilor de protest in celelalte localitati ale tarii.

"Folosindu-se de parghiile puterii absolute pe care o detinea in partid si in stat, Nicolae Ceausescu, cu aprobarea Comitetului Politic Executiv al Partidului Comunist Roman, a actionat, inca de la inceput, pentru reprimarea brutala a manifestatiilor, dispunand implicarea unor forte supranumerice si eterogene, apartinand militiei, securitatii si armatei. In baza deciziilor si ordinelor primite de la nivel central, conducerea politica si militara locala, sub directa coordonare a unor factori de conducere politica si militara de la nivel central, a luat masuri pentru punerea in executare a actiunii de reprimare si a ordonat interventia fortele de ordine, care a avut ca rezultat uciderea, ranirea prin impuscare, vatamarea corporala si retinerea unui numar mare de persoane", potrivit procurorilor militari din PICCJ, scrie MEDIAFAX.

Citeste si:

Pensiile speciale, tranșate de Banca Mondială. Polițiștii și...

In ce priveste reprimarea violenta a manifestantilor, in perioada 16-22 decembrie 1989, procurorii au constatat insa ca persoanele cu functii de conducere si executie, politice si militare, de la nivel central si local, care au fost implicate in organizarea, conducerea, coordonarea si punerea in executare a masurilor au fost judecate si condamnate definitiv, "existand in cauza autoritate de lucru judecat".

Raportat la perioada din 22 decembrie si pana la sfarsitul anului 1989, procurorii militari au retinut, in ordonanta de clasare a dosarului Revolutiei ca aceasta a fost caracterizata "prin vid de putere, stare de confuzie, panica si haos".

"Daca pana la momentul in care fostul presedinte Nicolae Ceausescu a parasit sediul C.C. al P.C.R., fortele de ordine au actionat, in baza ordinelor si masurilor dispuse de factorii politici si militari, impotriva manifestantilor care demonstrau pentru inlaturarea regimului comunist, libertate si democratie, dupa acest moment, in conditiile in care euforia generala privind victoria revolutiei a fost urmata in scurt timp de o stare de teama privind posibilitatea revenirii lui Nicolae Ceausescu la conducerea tarii, cu ajutorul unor forte fidele, nu a mai existat o actiune a organelor statului impotriva manifestantilor ci o actiune comuna indreptata, conform perceptiei create, impotriva unor elemente contrarevolutionare, care actionau impotriva vointei intregii populatii", au mai stabilit procurorii militari din PICCJ.

Citeste si:

Stefan Jicol, numit consilier pe politici publice si inteligenta artif

Procurorii sustin ca, in acele zile, pe fondul lipsei de cooperare si coordonare, militari si civili au mers din proprie initiativa in anumite imobile si au verificat acoperisurile unor cladiri, fara a anunta celorlalte forte aflate in zona, ceea ce a "creat deruta si reprezentari gresite, cu consecinta deschiderii focului concentrat si producerii a numeroase victime".

Mai mult, sustin procurorii militari, starea de oboseala si stres acumulate au afectat "aprecierea lucida si obiectiva a realitatii inconjuratoare".

Procurorii spun ca, in acest context, dispozitive militare, civile sau mixte au deschis "cu usurinta" focul spre imobile si autoturisme care nu opreau la filtrele organizate, "in conditiile existentei doar a unor banuieli neverificate ca s-ar fi efectuat focuri de arma din directia imobilelor sau autoturismelor respective".

De asemenea, "pe fondul aceleasi stari de oboseala si stres", au fost si situatii in care s-au executat focuri de arma intre militari din aceeasi unitate sau intre unitati militare, au mai aratat procurorii militari de la PICCJ in ordonanta de clasare a dosarului Revolutíei.

Citeste si:

Bogdan Licu a fost propus prim-adjunct al procurorului general

Impotriva ordonantei de clasare a dosarului Revolutiei, data in 14 octombrie 2015, se poate formula plangere, in termen de 20 de zile de la comunicarea copiei actului prin care s-a dispus solutia.

Prin Ordonanta din 14 octombrie 2015 s-a dispus clasarea cauzei sub aspectul infractiunilor de propaganda de razboi, genocid, tratamente neomenoase, infractiuni de razboi contra proprietatii si altor drepturi, respectiv infractiuni contra umanitatii, retinandu-se ca faptele cercetate nu sunt prevazute de legea penala, "nefiind caracterizate de tipicitate in raport cu normele legale incriminatoare".

De asemenea, s-a dispus clasarea cauzei pentru infractiunile de omor, tentativa de omor si instigare la infractiunea de omor, retinandu-se, dupa caz, implinirea termenului de prescriptie a raspunderii penale sau existenta autoritatii de lucru judecat, dar si faptul ca decesul nu s-a datorat unei fapte prevazute de legea penala sau ca fapta nu exista.

Citeste si:

Medic de la Institutul Oncologic, reținut după ce a cerut mită...

Cauza a fost clasata si pentru infractiunea de ucidere din culpa, retinandu-se ca faptele nu sunt prevazute de legea penala, dar si pentru lovire sau alte violente si instigare la infractiunea de lovire sau alte violente, retinandu-se, dupa caz, ca fapta nu exista sau nu este prevazuta de legea penala, respectiv ca s-a implinit termenul de prescriptie a raspunderii penale.

Procurorii militari au mai dispus: clasarea cauzei sub aspectul infractiunii de vatamare corporala si instigare la infractiunea de vatamare corporala, retinandu-se ca s-a implinit termenul de prescriptie a raspunderii penale; clasarea cauzei sub aspectul infractiunii de lipsire de libertate in mod ilegal si instigare la infractiunea de lipsire de libertate in mod ilegal, retinandu-se, dupa caz, implinirea termenului de prescriptie a raspunderii penale sau existenta autoritatii de lucru judecat, dar si existenta unei cauze de neimputabilitate, respectiv eroarea; clasarea cauzei sub aspectul infractiunii de furt si distrugere, retinandu-se implinirea termenului de prescriptie a raspunderii penale; clasarea cauzei sub aspectul infractiunii de ultraj, retinandu-se implinirea termenului de prescriptie a raspunderii penale; clasare cauzei sub aspectul infractiunii de purtare abuziva si instigare la infractiunea de purtare abuziva, retinandu-se ca a intervenit amnistia.

Materialul de cercetare efectuat in dosarul 11/P/2014 se refera la "709 persoane decedate, 1.855 persoane ranite prin impuscare, 343 persoane ranite in alte imprejurari sau care au suferit diferite traume, respectiv 924 persoane retinute".

Din cele 709 persoane decedate, 161 sunt ofiteri, subofiteri si militari in termen. Procurorii au stabilit ca, in unele situatii, decesul s-a datorat "manevrarii imprudente a armamentului, victimele fiind din randul celor care s-au aflat in imediata apropiere a faptuitorilor".

Din cele 1.855 de persoane ranite prin impuscare, 420 sunt ofiteri, subofiteri si militari in termen. Procurorii sustin ca, la fel ca si in cazul persoanelor decedate, exista situatii in care ranirea s-a datorat "manevrarii imprudente a armamentului".

"In unele situatii exista autoritate de lucru judecat, in sensul ca autorii au fost trimisi in judecata si condamnati. In alte situatii s-au dispus solutii de netrimitere in judecata, solutii care nu au fost, ulterior, infirmate. Exista si situatii in care, desi sustin ca au fost ranite in diferite imprejurari, persoanele in cauza nu au prezentat acte medicale care sa ateste existenta unor leziuni sau s-a stabilit ca leziunile nu au fost produse prin impuscare", a precizat PICCJ.

Din cele 343 de persoane ranite in alte imprejurari sau care au suferit diferite traume, 68 sunt ofiteri, subofiteri si militari in termen. Anchetatorii sustin ca, in principal, leziunile produse se datoreaza unor agresiuni, dar exista si situatii in care leziunile se datoreaza unor accidente (de exemplu ruperea unor elemente din structura de rezistenta a imobilelor avariate in contextul evenimentelor, activarea accidentala a unor dispozitive din sistemul de aparare al unitatilor militare etc.) sau autoaccidentarii, precum si "situatii in care unele persoane au suferit afectiuni neuropsihice".

"De asemenea exista si situatii in care unele persoane, desi sustin ca au suferit diferite leziuni, nu au prezentat acte medicale in acest sens sau s-a stabilit ca nu au suferit leziuni de natura traumatica", a mai aratat PICCJ.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe