Cei 28 de chestori care s-au pensionat in ultimele luni, dupa ce presedintele Basescu i-a pus sa aleaga intre protejarea mafiotilor si parasirea sistemului, s-au pus la adapost din punct de vedere financiar. Ei vor incasa lunar pensii cuprinse intre 30 si 45 de milioane de lei. Pe linga asta, fiecare dintre ei a primit intre 600 si 900 de milioane de lei neimpozabili, ca ajutor de pensionare. Cei 28 de chestori au incasat doua treimi din totalul sumelor alocate pensionarii.

Aproape o mie de politisti cu grade inferioare si-au impartit treimea ramasa. Toma Zaharia, Dumitru Sorescu, Traian Jipa, Mircea Bucur, Constantin Codita, Vasile Vrabie, Teodor Pop Puscas, Silviu Grosu sint tot atitea nume controversate, chestori implicati in cele mai diverse scandaluri politice si economice. Pareau de neclintit la un moment dat. Acum au fost clintiti, dar nu pe gratis. Anchetele privind faptele lor fie sint timide, fie au fost deja blocate la Parchet.

Nu mai putin de 28 de generali ai Politiei Romane s-au cerut subit la pensie dupa ce presedintele Basescu i-a pus sa aleaga: fie ataca marea coruptie si renunta la protejarea mafiei, fie pleaca din sistem. Aceasta "dezertare" de la noua misiune primita i-a umplut pe generali de bani de la buget - pensii de zeci de milioane si ajutoare financiare de sute de milioane de lei.

Mesajul dur al presedintelui Traian Basescu, rostit la adresa conducerii MAI la sfirsitul anului trecut, a avut efectul hirtiei de turnesol. In primele patru luni ale anului, 28 de chestori s-au pensionat la cerere, marcind astfel un record in istoria politiei romane. Secretari de stat, seful IGP si alti sefi de inspectorate judetene au preferat sa treaca in rezerva, decit sa-si continue slujba in noile conditii anuntate de presedinte.

In ordine alfabetica, cei 28 de generali sint urmatorii: Apostol-Ion Gheorghe, Aron Marin, Avramescu Nicolae, Bogdan Stan Mihail, Bucur Mircea, Candea Constantin, Ciocan Maior Vasile, Codita Constantin, Cotoara Vasile, Cotolan Petru, Gorjan Ilie, Grecu Ioan, Grosu Silviu Crin, Iacob Alexandru, Jantea Dumitru, Jipa Traian, Mihut Petru, Milescu Aurel, Motoc Ion, Pop Puscas Teodor, Salajan Vasile Marin, Seritan George, Sorescu Dumitru, Suteu Nicolae Gheorghe, Toma Zaharia, Turtoi Gheorghe, Velicu George si Vrabie Vasile.

"Heroina" si Sorescu - primii pensionari

Secretarul de stat Toma Zaharia, zis T-Zeu, si seful IGP, chestorul Dumitru Sorescu, si-au depus primii cererile de pensionare. Ei primisera, la instalarea lui Blaga, un semnal clar din partea lui Basescu, care daduse mina cu toata conducerea MAI, in afara de cei doi. T-Zeu, zis si "Generalul Heroina", era recunoscut drept om de casa al lui Nastase, fiind amindoi originari din Tartasesti. Presa centrala l-a legat pe Zaharia de scandalul "SINTOFARM".

Povestea a explodat in 1999, cind SRI a interceptat activitatea unui grup de traficanti care faceau afaceri cu precursori, adica substante folosite la prepararea heroinei. Preluata de Brigada de Combatere a Crimei Organizate, ancheta a inclus si numele Ioanei Toma, sotia lui T-Zeu, director economic la fabrica de medicamente "SINTOFARM". Ulterior insa, in mod neasteptat, ancheta a fost stopata, iar ofiterii care s-au ocupat de caz au fost mutati. Toma Zaharia a aparut si in centrul afacerii EADS, in care MAI a incheiat fara licitatie un contract cu firma germana EADS, care urma sa se ocupe de securizarea frontierelor.

Potrivit rechizitoriului Revolutiei de la Timisoara, Dumitru Sorescu a facut parte, in decembrie 1989, din echipa care a preluat transportul celor 40 de cadavre ale victimelor represiunii si le-a dus la crematoriul din Bucuresti. Potrivit unor marturii din timpul anchetei, maiorul de atunci Dumitru Sorescu a facut parte din echipa care s-a ocupat de incinerarea cadavrelor si desertarea cenusei intr-o gura de canal.

Toma Zaharia: "Ba a dat mina cu mine"

Chestorul in rezerva Toma Zaharia a declarat pentru "Cotidianul" ca pensionarea sa nu are legatura cu discursul presedintelui Basescu si nici cu faptul ca acesta nu a dat mina cu el. "Ce a scris presa a doua zi dupa instalarea ministrului Blaga a fost o eroare. Lucrurile au stat cu totul altfel.

Presedintele Basescu a dat mina cu mine, cind a intrat in sediul ministerului. Da’ eu nu vreau sa mai comentez nimic. Acum m-am pensionat si sint bine merci", a tinut sa precizeze Toma Zaharia.

Sindromul "rentei la cerere" cuprinde tara

Citeste si:

Chestorul Vasile Vrabie fusese plantat sef al Inspectoratului de Politie Bacau de Dumitru Sorescu. Dupa ce omul care l-a sprijinit s-a retras, Vrabie s-a gindit ca e timpul sa-si ia zborul din politie. Presa bacauana l-a acuzat pe Vrabie ca a aparat interesele mafiei petrolului din Bacau si tot ea l-a caracterizat pe Vrabie ca fiind sluga lui Sechelariu. Lui Traian Jipa, seful IPJ Constanta, chiar ministrul de Interne i-a reprosat public ca a inchis prea mult timp ochii in fata traficantilor de petrol si a celor din port, care au facut ce-au vrut in judet.

Alti cinci chestori si-au depus, in aceeasi zi, cererile de pensionare: chestorul principal Ioan Grecu, secretar general adjunct al MAI, chestorul principal George Seritan, prorectorul Academiei de Politie "Alexandru Ioan Cuza", seful IPJ Brasov, chestorul Mircea Bucur, seful IPJ Dolj, chestorul Constantin Codita, si seful IPJ Sibiu, chestorul Nicolaie Gheorghe Suteu.

De Ziua Politiei, in 1999, pe cind se intorcea noaptea de la un chef din Poiana Brasov, Mircea Bucur a accidentat cu un jeep doua fete care mergeau pe trotuar. Culmea tupeului: el le-a acuzat pe cele doua fete ca nu aveau ce cauta pe strada la acea ora. Numele lui Bucur a mai fost asociat de presa cu gastile din cartierul brasovean Noua. Voci din oras sustin ca, in 1999, valutistii se intelegeau foarte bine cu Politia municipiului Brasov, condusa pe atunci tot de Bucur.

Chestorul Constantin Codita, comandantul politiei doljene, a fost implicat in scandalul izbucnit, toamna trecuta, dupa arestarea interlopului craiovean Genica Boierica. Presa craioveana a scos la iveala legatura dintre Boierica si Codita, care locuia intr-un apartament inchiriat de interlopul craiovean. In ultima perioada, Codita a refuzat sa mai faca vreun comentariu pe aceasta tema si s-a internat in spital, "pe fondul unor probleme de sanatate mai vechi". Potrivit unor surse sibiene, motivul pensionarii lui Nicolaie Suteu il reprezinta retragerea prietenului sau foarte bun care l-a instalat in functie, Toma Zaharia.

Organigrama MAI, modificata

Dupa demisia in bloc a 28 de chestori, toti cu functii de conducere, organigrama Ministerului de Interne va fi modificata. Ministrul Vasile Blaga a intocmit documentele ce vizeaza incetarea raporturilor de serviciu pentru cei 28 de generali. Actele au fost semnate si de Traian Basescu, care va emite decrete in acest sens. MAI va organiza concurs pentru posturile vacante, "pentru a se exclude posibilitatea influentelor de orice natura din afara institutiei sau interpretarile subiective, singurele norme de evaluare fiind competenta si probitatea profesionala".

Anchetele ministerului, fara ecou

Corpul de Control al MAI a declansat o serie de anchete in cazul unora dintre cei 28 de chestori. Dupa ce au reusit sa scoata la iveala "citeva aspecte", inspectorii au trimis rezultatele anchetelor la Parchetul General. "In cazul chestorului Constantin Codita, de la Craiova, Corpul de Control a sesizat citeva aspecte, dar acestea pot fi cercetate mai departe doar de Parchet. Ce a urmat dupa nu mai stiu. Din presa am aflat ca domnul Codita ar fi fost chemat la niste audieri, dar mai multe detalii nu pot sa va ofer", ne-a spus Marius Tache, purtatorul de cuvint al MAI.

Dezertarea, pretul corect

Cei 28 de chestori s-au pus la adapost. Ei vor incasa pensii cuprinse intre 30 si 45 de milioane de lei lunar, datorita privilegiilor acordate de Legea privind pensiile militare de stat. Spre deosebire de majoritatea populatiei, care contribuie lunar cu 9% din leafa la bugetul asigurarilor sociale, iar cuantumul pensiei este rezultatul sumelor cotizate in cei aproape 30-35 de ani de activitate, cadrele militare au o lege proprie, in care baza de calcul a pensiei este solda bruta din ultima luna de activitate, la care se adauga sporul de vechime si sporul pentru lucru in conditii deosebite.

Militarii primesc pensie fara sa cotizeze la asigurari sociale. Daca vor o pensie mai mare, pot cotiza, voluntar, pentru inca o pensie, suplimentara. Reprezentantii Biroului de Presa al MAI ne-au declarat ca lefurile chestorilor sint confidentiale. Cuantumul pensiei estimate de noi ia in calcul ultima solda bruta incasata de un chestor, plus pensia suplimentara si sporurile.

Pe linga pensie, fiecare dintre cei 28 de chestori a primit intre 600 si 900 de milioane de lei neimpozabili, drept ajutor de pensionare prevazut in legea privind salarizarea personalului militar. Fiecare cadru militar primeste, la trecerea in rezerva, un ajutor neimpozabil de 3 sau de 20 de solde avute in ultima luna de activitate, in functie de vechime. Purtatorul de cuvint al MAI, Marius Tache, ne-a declarat ca in primele patru luni ale anului s-au cheltuit 30 de miliarde de lei pe aceste ajutoare, pentru 958 de cadre pensionate. Un simplu calcul arata ca dintre cele 30 de miliarde de lei, in jur de 20 de miliarde au revenit celor 28 de chestori, restul fiind impartit intre cele 930 de cadre cu grade mai mici.