La citeva luni de cind a devenit presedintele Institutului Cultural Roman (ICR), Horia-Roman Patapievici a prezentat strategia institutului in privinta promovarii culturii romanesti peste granita. Unul dintre cele mai importante puncte ale strategiei este modificarea urgenta a Legii nr. 356/2003, de functionare a ICR.

Astfel, pentru un management mai performant, cele 11 institute culturale din strainatate, majoritatea aflate in subordinea Ministerului Afacerilor Externe, si alte opt care urmeaza sa fie infiintate, vor fi trecute sub conducerea institutului, evitindu-se astfel numeroasele probleme care rezulta din statutul lor de dubla subordonare. Horia-Roman Patapievici a pus accent pe infiintarea Institutelor de la Chisinau si Cernauti, care vor incerca sa rezolve, in maniera occidentala, problema publicatiilor romanesti. Acestea, deocamdata, au probleme de distributie, deoarece "sint considerate iredentiste si, ca atare, boicotate", motiv pentru care nu fac nici un serviciu in afirmarea identitatii romanilor de acolo.

Patapievici a criticat activitatea ICR sub guvernarea PSD, aratind ca aceasta institutie a functionat "mai degraba ca o agentie de turism si sponsorizare, dupa voia celor de la conducere", iar manifestarile culturale au fost facute "cu sarmale, mici si ansambluri folclorice de mina a treia". Patapievici a evidentiat lipsa de vizibilitate a Editurii ICR si a multora dintre publicatiile scoase de institutie.

Exemplul cel mai elocvent este al revistei "Cultura", suspendata deoarece, la costuri de aproximativ un miliard de lei pe luna, reusea sa se vinda in doar citeva sute de exemplare. Cu toate acestea, presedintele ICR a subliniat ca "n-a fost vorba de frauda, ci de o strategie gresita".