Capitala isi va crea noi centre de interes, in afara centrului istoric traditional, daca principiile aplicate in Planul Urbanistic General vor fi respectate. In 2025, cand se preconizeaza ca lucrarile vor fi finalizate, fata Bucurestiului va fi cu totul alta. Bucurestiul de azi va fi numai inima Bucurestiului nou; aceasta inima va fi inconjurata, ca o centura, de 12 comune urbane limitrofe. Urmeaza 49 de poli metropolitani, dintre care 10 sunt amplasati in zone cunoscute astazi drept cartiere marginase, Ferentari, Rahova, Giurgiului. Cei 49 de poli urbani vor concentra in zone aflate in cartiere mai putin cotate in acest moment functiuni de interes pentru populatie; parcuri, mall-uri, complexuri comerciale, cinematografe si zone de birouri. Patru cartiere "vor rasari" complet schimbate in zonele Gara de Nord, Obor, Piata Sudului si Razoare, zone care vor fi centre secundare in raport cu centrul traditional istoric. In zona Panduri-Tudor Vladimirescu va fi o mare concentrare de reprezentante de afaceri.

Schimbari substantiale se vor realiza si in zona kilometrului zero; in perimetrul Edgar Quinet se va construi un mare pasaj subteran, care va include Pasajul englez si Pasajul Victoria continuand cu bulevardul Nicolae Balcescu prin interiorul ansamblului Dunarea. Directorul Centrului de Planificare Urbana si Metropolitana, Victoria Berza, este sceptica in ceea ce priveste tot acest ansamblu de modificari, care vor trebui realizate in urmatorii 20 de ani. Ea spune ca, in prezent, doar 70% din oras functioneaza, restul fiind in abandon. Victoria Berza isi argumenteaza scepticismul prin faptul ca unul dintre proiecte, si anume Pasajul Basarab - care ar determina o injectare de dezvoltare in partea vestica a orasului - este intarziat cu 5 ani, din cauza lipsei de consens intre fostul primar general al Capitalei, Traian Basescu, si consilierii municipali.