Cordoane ombilicale puternice, care nu se rup nici cand „ala micu’“ ajunge la 30 de ani, mai au spaniolii, italienii si grecii, a citit in statistici Sorin Mitulescu, cercetator principal la Agentia Nationala pentru Sprijinirea Initiativei Tinerilor (ANSIT).

La fel ca in Romania, familia e la ei pe primul plan, vezi des trei generatii locuind intr-o singura gospodarie, insa exista o diferenta, spune Sorin Mitulescu: „In Romania, chiar daca nu locuiau impreuna, in momentul in care apare un nepot, bunica se muta automat cu tanara familie si schimba scutece, devine bona si menajera, nu conteaza ca la viata ei a fost profesor universitar sau doctor.

Asta se intampla pe de-o parte fiindca in cultura noastra e inacceptabil sa nu iti ajuti copilul, pe de alta din cauza saraciei, a serviciilor sociale proaste, a faptului ca nu gasesti usor bone de incredere. E o chestie specific romaneasca, pe care o mai intalnesti doar in Spania rurala”.

Citeste si:

Sociologul Adrian Dan gaseste explicatii mai practice decat cele culturale pentru indicele atat de mare al tinerilor pana in 30 de ani care stau cu parintii - 76%, conform unui sondaj facut de ANSIT in 2004: „Nu e vorba de o alegere, e vorba de o constrangere. Atata vreme cat chiria unei garsoniere este egala sau chiar mai mare decat salariul mediu pe economie, cat statul nu le ofera nici un fel de facilitati tinerilor care vor sa se mute singuri, asa cum se intampla in tarile nordice si in Franta, ei se vad nevoiti sa stea cu parintii. Si asta duce la conflicte intre tineri si parinti, fiindca mamei nu ii place muzica tare sau nu ii plac, de exemplu, manelele, ii plac telenovelele. Tinerii nu mai pot sa aiba intimitate, nu mai pot sa aiba viata sexuala. Vrei sa tipi la prietena ta si nu poti fiindca sta mama cu urechea lipita de usa!”.

La 27 de ani, Stefan Sorescu se vede incapabil sa pescuiasca frumuseti cu undita magica „hai sa bem ceva la mine!”: „Te loveste la orgoliu cand trebuie sa-i zici cuiva ca stai cu parintii, dar, daca as sta singur, mi-as da tot salariul pe chirie. Nu poti sa urli sau sa dai muzica mai tare, cu prietenii trebuie sa te abtii de la un tambalau prea mare. Si cel mai grav, nu poti sa-ti exerciti functiile sexuale decat noaptea tarziu, sub pretextul ca «Ne uitam la un film!»“. O palida compensatie pentru daunele suferite in calitate de macho man sunt avantajele de „parazit”. „Nu gatesti, nu speli vase decat ocazional, nu faci curat decat atunci cand ai accese de eroism. Eu am atributiile mele de catar, pe care mi le asum: car de la piata chestii grele, apa, sucuri, cartofi, pe care le platesc din banii mei”, arata Stefan pana unde e dispus sa mearga cu treburile casnice.