Declaratia a fost facuta in cadrul unei conferinte de presa, seful Inspectoratului General al Politiei Romane (IGPR), Gheorghe Popa, mentionand ca studiile au fost efectuate pe elevi de la scoala de politie Campina, pe o perioada de doi ani.

Potrivit aceleasi surse, studiul a avut ca obiective determinarea si cuantificarea evolutiei procesului de
imbatranire a amprentelor papilare din punctul de vedere a grosimii crestelor papilare, grosimii santurilor papilare, numarului de elemente tactiloscopice si macroscopice, numarului de pori, numarului de celule epiteliale, si din punctul de vedere a cuantificarii ADN-ului.


Astfel, a fost realizat un etalon pe baza caruia se poate stabili vechimea amprentelor papilare si apartenenta acestora la o grupa sangvina. In cadrul studiului au fost utilizate peste 800 de amprente.

Popa a mai precizat ca amprentele papilare imbatrinesc in functie de apartenenta la grupa sangvina, astfel ca urmele lasate de infractori a caror grupa sangvina este B si AB se pierd mai repede decat cele lasate de infractorii cu 0 si A.

Citeste si:

"Din rezultatele obtinute, se poate afirma ca este posibila interpretarea amprentelor papilare din punct de vedere temporal si plasarea in timp a crearii acestora, precum si atribuirea din punct de vedere teoretic si orientativ a unei grupe sangvine. Aplicabilitatea studiului consta in obtinerea de informatii utile in procesul de investigare a infractiunilor, respectiv la crearea unui cerc restrans de suspecti, prin atribuirea unei grupe sangvine amprentelor ridicate de la locul faptei" a mai declarat seful Politiei Romane.

Studiul, realizat de o echipa de judiciaristi si biochimisti din cadrul IGP, condusa de Gheorghe Popa, a fost apreciat de politistii din intreaga lume cu ocazia Congresului International de Criminalistica, ce a avut loc la inceputul lunii iunie, la sediul INTERPOl din Lyon Franta. Lucrarea va fi prezentata si in Statele Unite.