„Ma uitam la sportivii nostri cantand imnul, acum cu meciul, unii o nimereau, altii, nu. Mi s-a parut foarte haios ca au facut repetitii, ca si cum s-ar fi pregatit pentru un mini-show, dar tot aveau probleme cu ritmul“, a declarat pentru Cotidianul dirijorul Tiberiu Soare, care explica si de ce interpretarea lui „Desteapta-te, romane!“ nu e tocmai usoara. „Depinde mult de tipul de voce care il canta, deoarece ambitusul, adica distanta dintre cea mai joasa nota a melodiei si cea mai de sus, este foarte mare, asa ca poate fi prea jos pentru unele voci si prea sus pentru altele, trebuie aleasa o tonalitate in asa fel incat sa poata fi cantat in cor“, sustine Soare, care, desi nu ar schimba imnul, a venit cu ideea organizarii unui concurs de proiecte pentru compozitori, pentru ca „pana la urma, de ce sa nu-si aleaga romanii imnul?“.

Soprana Mariana Colpos comenteaza sonoritatea trista si umila a lui „Desteapta-te, romane!, „potrivita mai mult pentru un mars funebru, de parca am fi o tara care plange mereu“. Ea este de parere ca, daca vrem un alt imn, nu ar trebui sa-l cautam in trecut, ci sa fie compus unul nou. „Nu stiu daca este cel mai potrivit moment sa schimbam muzica sau versurile, dar, daca ar trebui sa schimbam, eu propun o linie melodica din opera lui George Enescu“, e de parere baritonul Eugen Secobea. Muzicologul Valentina Sandu Dediu e de parere ca imnul actual nu e tocmai usor de interpretat si ea sugerand organizarea unui concurs national pentru compunerea si selectarea unei melodii noi.

O secundeaza compozitorul Dan Voiculescu; el crede ca „faptul ca e in tonalitate minora se potriveste spiritului mioritic“, obiecteaza la lungimea textului „Desteapta-te, romane!“ si i se pare necesara adaptarea lui, asta in cazul in care nu se organizeaza o competitie pentru a-l schimba. Noul imn ar trebui, in opinia compozitorului „sa nu aiba ambitusul mai mare decat decima si sa fie caracter major, cel putin in partea de incheiere, a doua“.

Citeste si:

Muzicologul Dumitru Avakian sustine ca, „fireste, se poate inventa un imn mai melodic sau un text mai inspirat, dar traditia ramane traditie“. El declara ca „schimbarea imnului e un lucru foarte riscant“ si ca „«Desteapta-te, romane!» a intrat in constiinta romanilor dupa Revolutie, fiind o reluare a unui gand care circula in fiinta spirituala a natiunii de mai bine de 100 de ani. Sa nu uitam: imnurile maghiar, francez, israelian sunt o emanatie a starii de spirit a natiunii si, ca de cele mai multe ori, au intrat in folclor, autorul lor pierzandu-se“.

Ministrul Culturii, Adrian Iorgulescu, opineaza ca „nu e momentul acum sa schimbam imnul, avem alte preocupari. Cred ca «Desteapta-te, romane!» e potrivit pentru noi, de 18 ani tot incercam sa ne trezim, poate ne va ajuta“. Compozitorul si politicianul vede drept argumente pro imnul actual faptul ca la el au contribuit doua mari personalitati ale culturii romane si ca a fost cantat in decembrie ’89. „O tara nu trebuie sa isi schimbe imnul de multe ori. Deocamdata, nu e o prioritate nationala“, se pune Iorgulescu de-a curmezisul demersului fotbalistilor.

Nici criticii literari Nicolae Manolescu, Dan C. Mihailescu, Marius Chivu si Carmen Musat nu considera ca subiectul ar trebui sa intre in agenda publica. „Daca cineva imi va cere o parere ferma in ceea ce priveste imnul, eu voi fi clar impotriva, sunt lucruri mai importante pe lumea asta, mai ales ca propunerea a venit de la fotbalisti“, a aratat Nicolae Manolescu pentru Cotidianul. Criticul Ion Bogdan Lefter a explicat ca propunerea in sine si argumentele fotbaliste, „si anume un mai bun ritm al imnului national sunt ridicole, altfel, discutia legata de un mai bun imn national este oricand posibila.