Potrivit unei analize asupra fenomenului copiilor ramasi acasa dupa plecarea parintilor la munca in strainatate, se estimeaza ca aproximativ 350.000 de copii, ceea ce reprezinta circa sapte procente din totalul populatiei cu varsta pana la 18 ani, aveau cel putin un parinte plecat la munca, in strainatate, in august 2007. Dintre acestia, aproape jumatate (157.000 de copii) aveau doar tatal plecat, circa 67.000 aveau doar mama plecata, iar 126.000 de copii aveau ambii parinti plecati in strainatate.

Cei mai multi copii, circa 100.000, ai caror parinti au parasit tara, locuiesc in Moldova, urmata de Muntenia, Transilvania, Crisana-Maramures-Banat si Oltenia, fiecare cu cate 50-55 de mii de copii fara parinti in tara. In Bucuresti, estimarile indica aproximativ 30.000 de copii cu parinti migranti, iar in Dobrogea sunt circa 10.000 de copii.

Judetele in care migratia este cea mai intensa sunt Vrancea, Bacau, Neamt si Suceava. In nord si nord-vestul tarii (Bistrita, Maramures, Satu Mare si Salaj) si regiunea Banatului (Caras, Timis si Arad) s-au constatat, de asemenea, cifre mari care reprezinta copii lasati in tara de parintii plecati la munca.
UNICEF mai arata ca aproximativ 52% din copiii care fac obiectul analizei sunt din mediul rural, adica in jur de 180.000. Aici, tendinta este ca ambii parinti sa plece, in timp ce, in orasele mari, pleaca, in special, doar tatii.

Cei mai multi parinti care pleaca peste granita, la munca, au sub 40 de ani, atat mamele, cat si tatii (78%, respectiv 63%), iar in privinta educatiei, majoritatea celor care pleaca au studii medii (58% dintre mame si 64% dintre tati). Totodata, 36% din mamele care pleaca au educatie primara, comparativ cu 23% dintre tati, si doar sapte procente dintre mame si 13% dintre tati au studii superioare.
Potrivit analizei, doar sapte procente dintre parinti informeaza autoritatile despre intentia lor de a pleca in strainatate si, de obicei, acestia nu isi pregatesc copiii inainte de plecare.

Citeste si:

Cea mai importanta motivatie a parintilor care pleaca la munca sunt, in mod evident, banii. Procentajele arata, insa, ca in jur de o treime dintre migranti declara ca nu si-au imbunatatit situatia financiara si nici standardul de viata. Exista si cazuri - trei procente - in care situatia economica a familiei s-a inrautatit dupa migratie.

Desi peste doua treimi dintre cei chestionati considera ca absenta parintior influenteaza negativ performantele scolare ale copiilor, analiza arata un impact scazut (mai putin de zece procente). In timp ce unii parinti investesc suplimentar in educatia copiilor, platind cursuri private, in ultimii ani a aparut un alt fenomen - parintii isi inscriu copiii la scolile din tarile in care muncesc, pentru a se putea ocupa de educatia lor. In privinta abandonului scolar, ancheta arata ca doar doua procente din copiii cu parinti migranti au renuntat la scoala, pentru a-si gasi un loc de munca.

Analiza asupra fenomenului copiilor ramasi acasa, in urma migratiei parintilor la munca in strainatate, a fost realizat de Gallup Organization Romania, printr-o metoda de cercetare mixta. Astfel, au fost combinate o cercetare cantitativa (prin chestionar aplicat pe un esantion national si pe sub-esantioane) si o cercetare calitativa (prin studii de caz, dublate de interviuri in profunzime, telefonice, cu o serie de reprezentanti ai autoritatilor centrale si locale).