Ghetarul de la Scarisoara lupta cu incalzirea globala

Pestera de la Scarisoara are, mai nou, cel mai mare ghetar static din lume, devansand o pestera din Austria, care multi ani a stat in fruntea topului. Specialistii sustin ca incalzirea globala si diferentele bruste de la o temperatura la alta pun insa in pericol caracteristicile ghetarului nostru din Apuseni.

Pestera Ghetarul de la Scarisoara face parte din sistemul carstic Ghetar - Ocoale - Dobresti, reprezentand etajul superior, fosil al acestuia. Lungimea totala a pesterii este de 720 m, iar accesul se face printr-un aven de 48 de metri adancime si 60 de metri in diametru.
La baza avenului se gaseste poarta propriu-zisa a pesterii care ofera acces la o sala imensa, numita Sala Mare, cu un diametru de aproximativ 47 m, ce se continua spre NV cu Sala Biserica, principala atractie turistica a pesterii.

In partea de sud a Salii Mari se deschide intrarea larga de 15 m si inalta de 7 a Galeriei Maxim Pop, care, dupa ce coboara 68 m, se continua cu Rezervatia Mare a pesterii. Din aceasta se urca in Catedrala, frumos concretionata si lipsita de gheata.
Din Catedrala, printr-o mica „fereastra", se trece in Culoarul Coman, cel mai cald sector al pesterii, cu peste 50 de grade C, de asemenea lipsit de gheata, dar bogat in concretiuni calcitice.

Tot din Sala Mare se ajunge in Rezervatia Mica, prin coborarea unei faleze de gheata inalta de 14 m. In sectorul nord-estic al Rezervatiei Mici se gaseste Palatul Sanzienei, lipsit de gheata si concretionat.

Gheata veche de 3.500 de ani

Principala „resursa" stiintifica si turistica a pesterii, blocul de gheata, are un volum de 55.000 metri cubi si o grosime medie de 16 metri. Se gaseste in Sala Mare, formand planseul acestei sali, de unde se prelungeste sub forma unor "limbi de gheata" in Rezervatia Mare, Biserica si Rezervatia Mica. In aceste trei sali, la o oarecare distanta de blocul de gheata, se dezvolta stalagmite de gheata, cu dimensiuni variabile, de la cativa cm la peste 10 m (in Biserica).