Lumea benzilor desenate a fost, pina de curind, una dominata de barbati, din toate punctele de vedere. Barbatii sint supereroi, singurul rol al femeilor fiind acela de a le da ceva de salvat si sa fie frumoase in timp ce sint salvate, eventual si dupa ce au fost tinute in captivitate, legate si maltratate de „baietii rai“. Imaginea femeii abunda in fragilitate, dependenta de un supererou si frumusete, toate calitatile necesare nu pentru a fi un personaj complex in sine, ci mai degraba pentru a pune in valoare supereroul care are grija de ea.


Publicatia britanica „The Guardian“ anunta insa revolutia feminista din BD, prin vocea autoarei Gail Simone: „Pina acum, fetele se aflau fie sub protectia unui iubit, fie sub protectia tatalui. In ultimul timp insa au devenit active, alaturi de prietenele lor, sau infrunta dificultatile umar la umar cu iubitii lor. Vor sa invete industria, vor sa devina autori de comics, fac asta cu mult talent si succes si contureaza un nou erou stereotip: Wonder Woman, frumoasa ca Afrodita, inteleapta ca Atena, mai puternica decit Hercule si mai agila decit Mercur, creata de William Moulton Marston in 1941“.

Mike Carey, autorul seriei „X-Men“, spune ca cele mai multe personaje de benzi desenate sint astfel construite incit sa satisfaca fanteziile barbatilor. „Cind desenezi un personaj feminin, mai intii il faci dezbracat si apoi adaugi haine“, explica el pentru „The Guardian“ de ce toate eroinele de BD au sinii si fundurile atit de mari. Cel mai bun exemplu este furnizat de „Marvel Comics“ in personajul sotiei lui Spider-Man, Mary Jane, care apare intr-un poster in haine perfect mulate, aplecata intr-un mod provocator asupra unui lighean in care spala costumul supereroului.