Dreptul romilor de a-si spune simplu, pe limba lor, „rromi“ a fost recunoscut inca din februarie 2000. Ministrul de externe de la acea vreme, Petre Roman, solicita - printr-o nota - ca in documentele oficiale sa fie folosita denumirea de rom.

Obligati sa utilizeze un cuvant care nu este in limba lor, etnicii romi vor sa se poata autodenumi.

Traiesc in corturi, in palate cu turnulete, in case darapanate si fara lumina, la marginea satului sau in apartamentul de la etajul superior, perfect integrati in societate. Pot fi chiar vecinii de vizavi, cu care schimbi cateva vorbe cand urci sau cand cobori scarile. Dar cine sunt ei pana la urma - tiganii cu care-ti ameninti copilul atunci cand face obraznicii sau romii despre care se vorbeste in documentele oficiale?

Un cuvant cu conotatie negativa

Citeste si:

„Daca nu esti cuminte, te dau la tigani”, „Nu te mai tigani” sau apelativul „Tigane!” sunt doar cateva exemple in care cuvantul tigan este folosit cu o conotatie negativa. Acesta este si unul dintre motivele pentru care ONG-urile si reprezentantii societatii civile au militat pentru a nu se mai folosi apelativul „tigan” la adresa romilor.

„In Romania, termenul de tigan are o conotatie negativa, pentru ca sunt situatii in care poti jigni o persoana spunandu-i ca este tigan, chiar daca nu apartine acestei etnii”, spune Marian Mandache, avocatul asociatiei Romani Criss.

Un sondaj realizat in luna noiembrie a anului trecut de Gallup Romania releva faptul ca multi romani cred ca ar fi bine ca romii sa fie numiti tigani. Dar, in acelasi timp, 45a dintre cei intervievati erau ingrijorati ca strainii fac confuzie intre termenul de rom si cel de roman.