Privatizarea regiilor de electricitate i gaze nu a dus i la imbuntirea serviciilor ctre populaie, chiar dac tarifele au crescut simitor

Penele de curent din ultima vreme arat c situaia a scpat de sub controlul autoritilor responsabile. Din pcate, victima este consumatorul roman de rand, indiferent c acesta cumpr energie de la o companie de stat sau de la una privat.

Statul a privatizat cea mai mare parte din distribuia de electricitate, in sperana c vom avea parte de servicii mai bune. Din pcate, rezultatele intarzie s apar, iar oamenii sunt nevoii s plteasc o energie tot mai scump, furnizat in condiii la fel de proaste.

Situaia este valabil i in sectorul gazelor naturale, unde statul a vandut integral sistemul de distribuie ctre grupul german E.ON i cel francez Gaz de France.

La mai bine de doi ani de la privatizarea a patru din cele opt companii de distribuie i furnizare a electricitii, oamenii inc nu simt c beneficiaz de avantajele marilor investitori strini. Pene de curent in plin zi, aparatur electrocasnic ars, arogan i aglomeraie la ghiee i, in general, servicii proaste. Preul la curent rmane ins in topul european.

Hibele sistemului de alimentare cu electricitate s-au vzut, ca niciodat, parc, in acest an, datorit temperaturilor, fie prea ridicate, fie sczute. Dac in aceast var consumul din ar i mai ales din Bucureti a fost dat peste cap de aparatele de aer condiionat, zilele trecute, chiar de Crciun, zeci de mii de oameni au trebuit s indure frigul i intunericul.

Aceasta nu numai in Bucureti, unde distribuitor mai este, deocamdat, compania de stat Electrica Muntenia Sud, ci i in alte zone din ar, precum Moldova, unde distribuia este privat.

Probleme sunt ateptate i de revelion. Pentru a le preintampina, Electrica spune c va instala posturi de transformare in zonele in care se ateapt o cretere apreciabil a consumului, va intensifica controalele pentru identificarea furturilor de energie i va asigura ture suplimentare de intervenie in caz de avarii.

Reea depit, investiii pe sponci

Privatizate pe sume derizorii, noii proprietari ai companiilor de distribuie se apr spunand c reeaua este extrem de veche, iar investiiile nu pot fi fcute peste noapte. In Italia, de exemplu, durata anual a intreruperilor cu electricitate pe cap de consumator era, in anul 2000, de circa dou ore i jumtate. Grupului Enel i-au fost necesari apte ani pentru a aduce acest indicator la sub 40 de minute.

In Romania anului 2007, timpul total este, potrivit estimrilor fcute de grupul italian, de aproape patru ore, in medie, pe consumator. Italienii de la Enel spun c le sunt necesari inc cinci ani de-acum incolo pentru a aduce reeaua din Banat i Dobrogea la standarde „apropiate" celor europene.

Pe de alt parte, volumul investiiilor rmane redus fa de necesarul uria de modernizri. Enel a investit la Banat i Dobrogea 85 milioane de euro, din aprilie 2005 pan la sfaritul lui 2006.

Profitul net, in schimb, a fost, in perioada amintit, de 114,2 milioane de euro, recuperandu-i, astfel, preul pltit pentru cumprarea celor dou societi, de 77,2 milioane de euro. Mai mult, investiiile anunate pentru urmtorii 10-15 ani sunt de un miliard de euro, ceea ce inseamn cel mult 50 milioane de euro pe companie, anual.