Asociatia Eco-Europa si colaboratorii sai au efectuat, la initiativa si sub coordonarea presedintelui Dragos Stan, o campanie de culegere de informatii de mediu in Bucuresti, in urma careia s-a constatat o inrautatire alarmanta a sanatatii locuitorilor si o deteriorare grava a factorilor de mediu din oras.
Va prezentam in continuare un raport sumar al principalilor factori identificati ca fiind responsabili de situatia grava existenta in Capitala.

TRANSPORT

Pe langa tonele de praf pe care le inhaleaza lunar, cele doua milioane de locuitori ai Bucurestiului inspira si resturile gazoase cancerigene ale celor aproximativ doua milioane de automobile, (cu tot cu cele aflate in tranzit sau venite pentru aprovizionare), numarul acestora in Capitala, pana in prezent, dublandu-se la fiecare 5 - 6 ani. Aproape jumate dintre automobilele care circula in Bucuresti functioneaza pe baza de benzina cu plumb. Fiecare masina elimina un kilogram de plumb pe an, substanta deosebit de nociva, care distruge calciul din oase, generand saturnism, decalcifieri. Femeile nasc copii anemici, cu un intelect scazut si un comportament in general deviant cand cresc. Din cauza poluarii, aproximativ 30% din barbatii bucuresteni sunt sterili, iar femeile Capitalei au cel mai scazut nivel de fertilitate din tara.

CANIONUL

Din cauza defrisarilor masive, care au afectat perdelele de protectie de jur imprejurul Capitalei, statiile de betoane raspandite pe tot teritoriul, cladirile abandonate si vanturile care intra in oras depoziteaza lunar, conform ultimelor statistici, 273 tone de praf pe kilometru patrat. Vantul, din fenomen salvator a devenit un factor nociv in oras, deoarece blocarea circulatiei aerului prin aglomerarea constructiilor, mai ales a celor inalte, a condus la aparitia efectului "de canion", adica la blocarea agentilor toxici (praf, oxizi, plumb, ozon etc.) la nivelul la care respiram, iar la periferie nu face altceva decat sa aduca tone si tone de praf. Din cauza defrisarilor masive.

AGLOMERATIA URBANA

Pe de alta parte, din cauza aglomeratiei, Bucurestiul a devenit unul dintre acele orase in care nu iti doresti sa locuiesti: 9.009 persoane pe kilometru patrat, in conditiile in care in Berlin isi disputa aceeasi suprafata doar 3.905 locuitori, in Viena - 3.850, in Budapesta - 3.674, iar in Bratislava - 1.226. Cel mai aglomerat sector din Bucuresti este sectorul 2, cu 12.724 locuitori pe kilometru patrat, urmat de sectoarele 3, cu 12.273 si 6, cu 10.874 locuitori/kmp. In schimb, sectorul "rezidential", 1 adica, are o aglomeratie de doar 3.446 loc./kmp.

ASFIXIATI DE GUNOAIE

Bucurestiul produce aproape 2.000 de tone de deseuri pe zi. Primaria a recunoscut ca, in ultimii 15 ani, numai 80% din cantitatea de gunoaie menajere a putut fi colectata, restul de 20% ramanand a acoperi spatiile verzi, terenurile virane, malurile lacurilor etc). O data cu venirea valurilor de caldura, de seceta, aceste deseuri menajere vor intra in putrefactie si vor aduna roiuri de muste si tantari, vor emana cumplite miasme ce vor calatori prin atmosfera si vor vicia aerul pe care-l respiram.

APA CARE TE ATACA

Bucurestiul este singura capitala europeana fara o statie de epurare normala (detine una, dar este subdimensionata). Anomalia este ca, in industrie, 80% din apa consumata se ia din adancime, deci din cea mai nepoluata apa, in timp ce pentru populatie se ia din rau, prin statiile de filtrare. Pentru a diminua riscul de imbolnavire al consumatorilor se recurge la clorinarea apei, lucru cu consecinte deosebit de grave asupra sanatatii populatiei. Introdus in apa pentru a ataca materia organica, clorul ingerat, absorbit prin piele sau inhalat sub forma de aburi la dus, ajunge in corp, unde are acelasi efect ca si in apa - ataca materia organica.

Clorul rezidual reactioneaza cu materia organica, formand trihalometanii (THMs), unul dintre acestia fiind cloroformul, substanta suspectata de producerea cancerului. Sistemul de dezinfectare a apei cu clor, un gaz corosiv, solubil in apa, face sa scada rezistenta conductelor metalice care o transporta si in acelasi timp creeaza probleme de sanatate celor care sunt alimentati cu de 3-4 ori mai mult clor decat concentratia maxima admisa de organismul uman.

Citeste si:

LACURILE DE AGREMENT - PERICOL PUBLIC

In ultimii 15 ani, apele lacurilor bucurestene preiau cantitati uriase de gunoi menajer si deseuri industriale ce se descarca direct in lacuri de catre cetateni si unitati economice. De asemenea, lacurile mai preiau si o parte din deseurile lichide (fecaloid-menajere) ale locuintelor nou amplasate in vecinatatea acestora, la care se adauga cantitatile uriase de detergenti rezultati din spalarea masinilor, covoarelor etc.

DAMBOVITA, CE MIZERIE!

Canalizarea subterana a raului Dambovita permite tuturor particularilor si fabricilor riverane sa-si deverseze mizeriile neepurate fara a fi trasi la raspundere. Zilnic, cel putin 5 vagoane de materii fecaloide curg la vale, netratate, alimentand prizele de apa ale oraselor invecinate - Calarasi, Galati, Braila sau ale cetatenilor Deltei. Pentru a nu mai vorbi si de apele celor cateva mii de fabrici care nu poseda sisteme de epurare eficiente, cu repercusiuni uneori de neimaginat asupra echilibrului natural si a sanatatii oamenilor.

CEL MAI MARE CIMITIR

Apoi, Capitala este probabil una dintre cele mai mari "cimitire" de autovehicule din lume. Potrivit unor estimari, 5 la suta din cele peste 1.500.000 de autovehicule inmatriculate in oras sunt abandonate prin parcari, garaje, curti, pe trotuare sau chiar pe carosabil, in vecinatati uneori foarte curioase, ocupand inutil spatii pe care le degradeaza. Asta pentru a nu mai pomeni de nevalorificarea unor piese auto reciclabile sau refolosibile.

CANCER, MACARALE...

In Romania, azbestul este folosit cu nonsalanta la noile constructii (in placile de azbociment) si ca izolant, cu toate ca aceasta substanta este deosebit de periculoasa. Este interzisa in Europa civilizata de peste 30 de ani pentru ca particulele de azbest inspirate in plamani sunt cancerigene. Peste 120 de macarale abandonate de circa 15 ani ne polueaza privirea si risca sa se prabuseasca peste noi. Demontatul lor costa mai mult decat contravaloarea fierului lor vechi. Cele sapte pasaje rutiere din Bucuresti nu au fost reparate de 20 de ani si reprezinta un pericol atat pentru soferi, cat si pentru pietoni. Exemplul cel mai graitor este pasajul Marasesti, care, din cauza neconsolidarii, intra in fiecare luna cu cinci centimetri in pamant.

MUTANTI DE BUCURESTI

In urma cu cativa ani, un grup de speologi romani au gasit o metoda de antrenament subacvatic mai deosebita: se scufundau in galeriile subterane ale metroului bucurestean (zona Policolor). Aici au intalnit vietati stranii. Este vorba despre brotacelul alb de metrou. Aceasta broasca este verde si traieste pe uscat in mod normal. Mediul subteran si apa care a inundat galeriile l-au transformat intr-o vietate de apa depigmentata. Practic, este alt animal. Si plantele s-au transformat acolo. Inainte de inundarea totala, in aceste catacombe cresteau salcii. Apa le-a transformat intr-un fel de plante subacvatice de mediu intunecos care nu mai seamana cu nimic din ceea ce cunoastem. Sunt specii degenerate care ar putea fi purtatoare de te- miri-ce bacterii. Sunt cunoscute aceste date, dar nimeni nu se deranjeaza sa studieze fenomenul.

LACUL MORII - PERICOL IMINENT

Stratul freatic de suprafata s-a modificat periculos de mult in sensul cresterii cotelor sale la un nivel care poate periclita siguranta constructiilor din Bucuresti in cazul unor cutremure de pamant. Exista zone unde apa ajunge chiar sub fundatia unor cladiri. Acestea risca sa-si piarda verticalitatea din cauza solului imbibat cu apa. De vina este si amplasamentul defectuos gandit al Lacului Morii. Acest "lighean" prost izolat, situat la peste 17 metri deasupra cotei Bucurestiului, a modificat prin presiunea exercitata conform principiului vaselor comunicante, cota naturala a zonei. Mai mult, o calamitate naturala ar dezagazui intre 20 si 60 de milioane de metri cubi de apa care ar inunda Capitala.