Cum provocarea cea mai mare a secolului al XXI-lea este cea legata de schimarile climatice, unii specialisti in domeniu si-au pus intrebarea daca nu cumva, din acest motiv, viitoarele conflicte interstatale vor fi provocate de problemele ecologice.

Organizatia internationala Heïnrich Boll a incercat sa gaseasca raspunsuri unei astfel de problematici si a invitat mai multi specialisti in domenii legate de calitatea mediului sa-si spuna parerea.
"Noi estimam ca acest conflict legat de resursele naturale poate antrena framantari politice. Lipsa resurselor pentru industrie deja da nastere unor situatii conflictuale. Cand va lipsi apa de baut, va fi oribil", a rezumat Layla al-Zubaïdi, directoarea biroului regional al Heïnrich Boll in Beirut.
Discutiile au durat cateva zile si s-au purtat in jurul pericolelor pe care le presupun schimbarile climatice sau desertificarile, dar si asupra rolului organizatiilor internationale de a realiza din timp un proiect de cooperare si intrajutorare intre state, pentru gestionarea acestor probleme mondiale.

Apa Iordanului, un exemplu

Problematicile colocviului au pornit de la exemple regionale, precum distribuirea apei Iordanului. Distribuirea acesteia a constituit dintotdeauna o problema, la care s-au adaugat si acorduri bilaterale incorecte si adesea neaplicate.

Hilmi Salem, directorul Institutului de cercetari aplicate din Ierusalim, a demonstrat situatia actuala traita de palestinieni si cisiordanieni, in ceea ce priveste insuficienta resurselor de apa.

In timp ce acordurile de la Oslo le-au acordat mai mult de 200 milioane de metri cubi de apa pe an, iar nevoile lor reale se situeaza undeva la 300 milioane de metri cubi, in realitate, partea care le este insa rezervata de catre israelieni nu depaseste 28,6 milioane de metri cubi de apa, adica o cantitate absolut infima.

Citeste si:

Acesta a mentionat ca familiile palestiniene au uneori apa de doar doua ori la doua saptamani care, pe deasupra, mai este si poluata. M. Haddadin, intorcandu-se in trecut, a spus ca este constient ca nu apa a stat la originea razboiului israelo-arab din 1967, dar a povestit imediat un episod in care, in 1969, a izbucnit un conflict intre iordanieni si israelieni pe fondul unui pompaj excesiv al apei de catre cei din urma.

Si apele Nilului sunt subiect de disputa

Apele Nilului si cele zece tari din vecinatatea acestui fluviu au facut obiectul mai multor interventii in cadrul conferintei. Yacob Arsano, profesor asistent la Universitatea Addis-Abeba (Etiopia) a expus avantajele si dificultatile cooperarii intre tari.

El a tras un semnal de alarma, spunand ca ar trebui sa invatam sa facem fata impreuna provocarilor de mediu care devin tot mai mult o preocupare la nivel international. Discutiile aprinse au reliefat, daca mai era nevoie, ca distanta de la vorbe la fapte este, adesea, mult prea mare.

Conflicte din motive „verzi"

Hans Gunter Brauch, de la Universitatea din Berlin, cercetator asupra pacii si securitatii europene, nu este foarte sigur ca apa sau alte resurse naturale vor sta cu adevarat la originea unor conflicte. "Mediul poate provoca conflicte la fel cum conflictele au si ele un impact negativ asupra mediului", preciza acesta. Autorul unui studiu asupra impactului schimbarilor climatice asupra pacii din Germania a adaugat: "Eu nu pot prezice astfel de conflicte, pentru ca imi este practic imposibil sa aflu care va fi situtia politica pana in anul 2020. Cert este ca zona mediteraneeana va avea cel mai mult de suferit consecintele schimarilor climatice".