Craig Venter, biologul american care se numara printre pionierii secventionarii genomului uman, anunta potrivit cotidianului britanic <<The Guardian>>, realizarea in laborator a unui cromozom de sinteza, primul pas catre posibila creare a unei forme de viata artificiala. Venter isi va anunta in mod oficial descoperirea astazi, cu ocazia reuniunii anuale a Institutului stiintific la San Diego, California, consemneaza ziarul italian La Repubblica. Cromozomul de sinteza, pe care Venter si echipa sa alcatuita din aproximativ 20 de oameni de stiinta (intre care si Laureatul premiului Nobel pentru Medicina, Hamilton Smith) au reusit sa realizeze parti esentiale din ADN-ul bacteriei Mycoplasma Genitalium (un microb care traieste in tractul uman de reproducere) si a fost numit de creatorii sai Mycoplasma Laboratorium. In etapa finala a procesului, scrie The Guardian, va fi inserat intr-o celula vie asupra careia ar urma "sa exercite controlul", devenind astfel, in esenta, o noua forma de viata. Este vorba despre o "descoperire-cercetare" care va anima dezbaterea cu privire la implicatiile etice legate de crearea a noi specii, dar care ar putea deschide si portile catre noi forme de energie si noi tehnici de combatere a incalzirii globale. "Incepem sa trecem de la citirea codului genetic - explica Venter - la capacitatea de a-l scrie. Aceasta ne da posibilitatea ipotetica de a face lucruri pe care nu ni le-am fi inchipuit niciodata". Cine este Craig Venter? Venter este controversatul intreprinzator al biotehnologiilor, celebru pentru faptul ca a decodificat genomul uman, intrecandu-i, sub aspect temporal, pe cercetatorii din cadrul guvernului american. Dupa studii de biochimie si farmacologie la Universitatea San Diego din California, in 1998 el a fondat "Celera Genomics". Societatea are scopul de a stabili mapa genomului uman (structura, pozitia si functia a circa 30.000 de gene) care caracterizeaza specia umana. Si a reusit trei ani mai tarziu. In februarie 2001 publica in prestigioasa revista "Science" rezultatele secventelor ADN-ului sau si a altor patru donatori, batand sub aspect temporal consortiul international numit "Proiect Genomul Uman".