Spagile din sistemul de sanatate, denumite elegant "plati informale", au devenit un fel de "lege tacita", de care cei mai multi dintre noi tin cont atunci cand au o problema de sanatate. Ciocolata chinezeasca, cafeaua sau pachetul de Kent, atentii care altadata deschideau multe usi, au fost inlocuite de cativa ani cu plicul de bani, strecurat discret in buzunarul celui care ne trateaza. Tarifele difera in functie de renumele spitalului si de cel al doctorilor.
„Sotia mea a fost internata la maternitatea unui spital din sectorul 1. Am fost nevoit sa dau bani in stanga si in dreapta. Medicului care a asistat-o la nastere i-am dat 100 de euro, iar la asistente cate 10 lei.

De ce am dat? Ca sa ii faca o injectie, sa o maseze pe burtica sau sa ii aduca un prosop. Daca nu dai bani, te simti prost pentru ca ii vezi pe ceilalti cum dau.
Plus ca si medicii tin cont de pacientii care au fost atenti cu ei", ne-a spus Ionut S, proaspatul tatic al unui baietel. El a apreciat ca cele noua luni de sarcina ale sotiei au afectat considerabil bugetul familiei, subtiindu-l cu peste 2.500 de lei.
„Asa ca nici nu am mai apucat sa ne planificam cheltuielile de dupa venirea pe lume a copilului". La acelasi spital, un alt tatic a avut ghinionul sa „pice" la seful maternitatii, care i-a spus in fata tarifele: 300 de euro cezariana si 200 de lei pentru medicul anestezist. 100 de lei, o prelungire de concediu medical Si la Sectia de Neurochirurgie a unui spital de urgenta din sectorul 6 exista tarife bine delimitate. „Am fost socata de atitudinea medicului anestezist.
A venit la mine doar ca sa ii dau spaga. Dupa ce i-am dat 150 de lei, a facut stanga imprejur fara sa schiteze macar un semn de multumire. Medicului care m-a operat i-am dat 1.000 de lei, plus 350 de lei pentru medicul si rezidentul care l-au asistat. Daca aveam nevoie de plosca sau de schimbarea asternutului, trebuia sa dau infirmierei cel putin 5 lei, altfel nu ma baga in seama. La brancardier i-am dat 10 lei ca sa ma aduca de la sala. Asta e. Esti la mana lor.
La asistente le-am dat cate 10 lei, dar nu ca am fost obligata. Pur si simplu, au fost dragute cu mine", ne-a povestit Georgeta D. Aceasta situatie nu este caracteristica numai spitalelor. Ea se regaseste inclusiv la nivelul medicilor de familie si a celor din policlinici.

„Prelungirea concediului medical m-a costat 100 de lei, chiar daca ma refaceam dupa o interventie chirurgicala. Este adevarat, medicul din policlinica nu mi-a cerut bani, insa mi-a spus ca nu bea cafea si ca nu are nevoie de bomboane. Atunci i-am dat bani. La inceput a fost retinut in a-mi accepta plicul, dar imediat a trecut peste aceasta jena", ne-a spus Rodica D. din Bucuresti.

Citeste si:

Spagile din Sanatate, la limita dintre ilegal si legal

Din punct de vedere sociologic, cadourile in bani formeaza economia informala, nefiscalizata, prezenta in fiecare societate, ne-a explicat sociologul Alfred Bulai, presedintele Agentiei pentru Strategii Guvernamentale. Aceste plati, care au un trecut bine inradacinat in mentalitatea romanilor, sunt la limita dintre legal si ilegal.
„Chiar si in comunism a existat o economie informala: micile aranjamente pe care oamenii le faceau intre ei, meditatiile din sistemul de invatamant, faptul ca doctorii primeau un salariu minim acceptabil abia dupa 30 de ani. In plus, sistemul egalitarist impunea salarii fixe, cu toate ca nu existau competente egale. Asa ca apareau situatii in care chirurgul extraordinar, solicitat de toti, era platit ca si cel caruia ii mai mureau pacientii.
Si atunci era normal sa apara o piata informala, care sa il solicite pe cel bun. Aceasta este o motivatie pentru care au existat spagi in spitale, insa atunci miza era mica: o ciocolatica, un pachet de tigari. Acum, mizele s-au schimbat. Modelul cultural actual sugereaza ca ce este gratis nu e bun. De aceea, oamenii vor sa plateasca pentru ca asa ei au certitudinea ca vor primi un tratament mai bun. Si atunci intervine si latura psihologica: cu cat pacientul da mai multi bani, cu atat el spera la o insanatosire mai rapida", a continuat prof. Bulai.
El a mentionat ca tocmai din acest motiv nu exista o presiune vizibila a sistemului asupra beneficiarului de a scoate banii, pentru ca este si tendinta beneficiarului de a da. Pe de alta parte, in timp ce pacientii sunt deranjati de faptul ca trebuie sa cotizeze pentru a avea acces la serviciile medicale, personalul medical se plange de salariile mici, de lipsa dotarilor din sistem, dar si de faptul ca pentru a obtine un post intr-un spital bun sunt nevoiti, la randul lor, sa ofere „atentii banesti". 50.000 de euro, „interventia" pentru o operatie pe creier
Potrivit sociologului, sistemul de sanatate din Romania nu s-a reformat. „El a trait pe logica gratuitatii, care a placut si doctorilor. Medicii din Romania castiga, real, nu din salarii, mai mult decat cei din SUA, pentru ca cei de acolo platesc impozite.
De ce s-a ajuns aici? E relativ simplu. Pentru ca nu exista o diferentiere reala valorica a spitalelor, a serviciilor medicale si a doctorilor". El a dat un exemplu povestit de o cunostinta. "Parintele acestuia avea nevoie urgent de o operatie complicata pe creier. A ajuns prin interventii la un spital mare din tara, unde i-au fost prezentate mai multe tarife.
La profesorul X, care opereaza si la Viena, costa 50.000 de euro si pacientul va fi operat peste o saptamana. La un profesor universitar, tariful este mai mic, intre sapte si zece mii de euro, dar va dura trei saptamani pana la operatie.
Cel mai mic tarif este la un medic tanar, 5.000 de euro, dar dureaza o luna. Daca pacientul asteapta la rand cu ceilalti pacienti, la fel de grav bolnavi, va fi operat peste opt luni. Or, este delicat sa spui unde este granita intre legalitate si ilegalitate cand boala este a sistemului", a adaugat prof. Bulai.
Proiect pentru legalizarea „platilor informale" „Reglementarea platilor informale in sistemul de sanatate romanesc" este un proiect care se desfasoara in perioada iunie 2007-iunie 2008. Finantat prin programul Global Opportunities Fund-Reuniting Europe, in colaborare cu Ministerul Sanatatii, proiectul si-a propus legalizarea platilor informale din sistem, prin stabilirea unui pachet minimal de servicii care vor fi decontate de Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, introducerea coplatii, dar si a unui „Ghid de conduita" pentru medici. Pana acum nu s-a vazut niciun rezultat concret.