Spectacolul „Iubiri interzise“, a carui premiera a avut loc la TNB pe 23 septembrie si care se joaca la Sala Amfiteatru, ridica un colt din zidul conventional ce ne desparte de o civilizatie admirata in necunostinta de cauza.
Teatrul No japonez este o atractie veche si elementele lui au putut fi vazute in remarcabile spectacole, semnate mai de mult sau mai recent de Al. Tocilescu sau de Catalina Buzoianu. Formele traditionale fiind imposibil de reprodus, in absenta scolilor de teatru care transmit riguros schema initiala si a publicului familiarizat cu codul propus, regizorii romani au incercat sa introduca elementele specifice nipone in structura unui spectacol metaforic european, optind, de regula, pentru o dramaturgie moderna.

La fel a procedat si regizorul japonez Issey Takizawa, invitat de Nationalul bucurestean: el a ales doua piese intr-un act de Yukio Mishima (1925-1970), scriitor adoptat si admirat de intelectualii europeni, sensibili la destinul tragic al omului si impresionati de forta dramatica a operei. N-as sti sa spun cum se raporteaza piesele lui Mishima la regulile teatrului No si in ce masura adaptarea regizorala respecta traditia sau nu. Cert e ca Takizawa nu s-a temut de eventualele reprosuri ulterioare cu privire la necunoasterea sau neglijarea contextului specific; locul actiunii este sugerat prin semne elocvente (decorul: Masami Inoue, costumele: Diana Ioan): intrarile mobile din fundal, un chimonou, evantaie pictate; muzica (Yasushi Yamashita; Rika Ohno) creeaza universul sonor dind ritm si dimensiune onirica dramelor infatisate de autor.


Despre autor:

Cotidianul

Sursa: Cotidianul


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.