Inca un telefon, inca un email, inca o hartie de completat, apoi un sandvici si un iaurt. Chiar si atunci cand firma ii da timp pentru a lua masa si-i pune la dispozitie cantina cu tot tacamul, angajatul roman prefera sa manance pe fuga.

Desi pe seama lucratorului autohton de birou si a avantului sau muncitoresc se fac glume multe, pauzele de masa sunt de multe ori pentru el „mofturi”, la care considera ca poate renunta pentru a ajunge mai repede acasa.

In Occident, in schimb, un astfel de repaus e lucru sfant, datator de rod in munca atata vreme cat este savurat pe indelete. In Franta si Portugalia, de exemplu, nimic nu misca intre 12.00 si 14.00.

Citeste si:

Iuliana Cojocaru, expert in psihologia muncii la firma de recrutare Andromeda, spune ca o ora de pauza ar fi in general suficienta. „Pauzele de masa prelungite, de doua ore, ar lungi si programul, lumea s-ar plange de asta. Conteaza si cerintele postului: in cazul in care este vorba despre munca fizica, pauza este absolut necesara.

Cel mai bine ar fi sa existe una la patru ore. Din experienta noastra, oamenii nu se plang de program. Spun ca nu vor sa termine la opt seara si sa se intoarca obositi la serviciu a doua zi”, explica ea.