Majoritatea textelor inedite sau reeditate pentru prima data dupa 70 de ani apartin medicilor romani "igienisti" si trateaza prostitutia din perspectiva rolului pe care il juca in raspandirea bolilor dermato-venerice, in special a sifilisului.

Antologia, coordonata de Adrian Majuru, poate fi citita ca o istorie a trecerii de la
"reglementationism", (legalizarea si controlul prostitutiei) la "abolitionism" (interzicerea si incercarea de eradicare).

"Femeilor cu moravuri usoare li se impusese portul palariilor rosii pentru a feri femeile cinstite de acostatiunile unora dintre barbati, care in Bucuresti, de exemplu, mai ales pe Calea Victoriei, rezemati de vitrine sau de peretii cladirilor, faceau si fac inca si astazi din aceasta indeletnicire un adevarat sport", ne spun dr. Dominic Stanca si dr. Aurel Voina, autorii unui text din 1922 inclus in volum si intitulat "Istoria prostitutiei si bolile venerice".

Citeste si:

Procentul prostituatelor sifilitice intotdeauna a fost considerabil (...)

Autorii textelor nu fac abstractie de complexitatea fenomenului, abordand aspectele medicale in contextul a nenumarate consideratii istorice, psihologice, sociologice, legale, morale etc.
Pornind de la dificultatea de a defini si circumscrie fenomenul, igienistii amintesc definitii mai vechi cum ar fi cea a prof. Hugel dupa care "Prostitutia este josnica meserie a femeii de a-si vinde corpul primului venit" sau definitia din Larousse, considerata intentionat neclara, dupa care prostitutia este "intrebuintarea injositoare, defaimatoare a unui lucru".

Urmeaza scurte incursiuni in istoria "infricosatoare" a prostitutiei, la vechii egipteni, babilonieni, persani, evrei, greci si romani, la indieni si japonezi, in Europa Evului Mediu etc. si, in cele din urma, in Romania. "In Bucuresti, ne spun aceiasi autori, procentul prostituatelor sifilitice intotdeauna a fost considerabil (...). In ceea ce priveste nationalitatea, procentul cel mai mare de prostituate (dupa romance, evident) il dadeau tigancile si unguroaicele, dupa care urmeaza imediat evreicele, fiind insa reprezentate toate nationalitatile din Balcani si din Europa Centrala". Trecand prin Bucuresti in 1793, un trimis extraordinar al imparatesei Ecatherina a Rusiei noteaza ulterior in memoriile sale. "Imbracate batator la ochi, cu picioarele goale scoase pe fereastra, canta cu adevarate voci de sirene", ne spune autorul textului "Lupta pentru infranarea prostitutiei".