Asa se face ca insesi ideile revolutiilor avangardelor artistice au fost asociate si transformate cu destula usurinta in arta de propaganda comunista. Multe dintre dezideratele manifeste ale avangardei s-au mulat pe ideologia politica de stanga,multi dintre artistii avangardei fiind atrasi in final in tabara comunista.


Poate unul dintre punctele de intalnire ale avangardei cu ideologia de stanga a fost acela de a critica pozitiile oficiale (detinute de burghezie, ce au acutizat luptele de clasa, criticand valorile acesteia). Chiar si numai ideea de revolutie ca mijloc de impunere a noilor valori a fost deopotriva agreata de avangarda si de comunism. Acuzand ororile razboiului, avangarda propunea consolidarea cultului omului nou, identificat mai tarziu in taran si in muncitor de catre comunism. Poate ca nu este doar o intamplare ca spiritul de fronda al steagului rosu arborat la Salonul Refuzatilor a fost asimilat ca steag al partidului comunist, purtand mai departe spiritul de a compune manifeste.

Selectia de lucrari din expozitie alcatuieste fundalul pe care si-a facut prezenta estetica realist-socialista dupa anul 1945. Exista mai multe asemanari intre mecanismele de propagare ale avangardei si cele ale realism-socialismului. Erwin Kessler, curatorul acestei expozitii, al carui text din catalogul expozitiei se intituleaza "Retro-garda", este de parere ca mecanismele avangardei precum cubo-futurismul si cultul dinamismului industrial au fost cu succes "piratate" de comunism. Tot el sustine ca, in Romania anilor '30, avangarda ajunsese un fenomen snob ce se definea mai degraba ca o arta conformista cu o dorinta explicita de a rezolva framantarile sociale.