A debutat in 1955, astfel, cea mai mare parte a activitatii a avut-o in plin comunism, demonstrand prin opera sa ca devotamentul, talentul si sarguinta dau nastere adevaratei arte. Corneliu Braescu a devenit astfel unul dintre reprezentantii generatiei care continua traditia unei scoli nationale de pictura, ideal la care nazuia Theodor Aman inca din 1871. Traversand jumatate din mileniul trecut si aproape un deceniu din cel prezent, Corneliu Braescu din pacate cunoscut mai mult de specialisti decat de publicul larg, apasat de greutatea anilor, problemelor de sanatate si nu in ultimul rand de presantele griji ale vietii cotidiene,
continua sa lucreze, sa creada in arta adevarata si sa spere.

- Domnule Corneliu Braescu, in curand impliniti 80 de ani de viata, din care peste 50 au fost dedicati artei. Privind retrospectiv, credeti ca ati facut o alegere buna?

Decizia pe care am luat-o in legatura cu viitorul profesiei mele in domeniul artei plastice a fost strans legata de cunoasterea structurii mele, a unui tanar cu o fire contemplativa, aeriana chiar, si nu regret, chiar daca a coincis cu instalarea comunismului.

- Ati studiat cu mari maestrii ai picturii romanesti interbelici: Catul Bogdan si Camil Ressu. Ce v-au invatat acestia in materie de arta si de viata?

De la maestrii mei care m-au indrumat in facultate am ramas cu dragostea pentru culoare, pe care punea accentul maestrul Catul Bogdan si rigoarea desenului impusa de maestrul Camil Ressu.

- De-a lungul carierei dumneavoastra de pictor ati urmarit constient dobandirea unui stil anume sau acesta s-a cristalizat involuntar?

In privinta evolutiei creatiei mele, nu am urmarit un anumit 'stil', pentru ca el vine de la sine. Mai repede fiind surprins de originalitatea motivului, subiectului, am dat frau liber compozitiei si constructiei cromatice.

- Aveti subiecte predilecte?

Nu am avut si nu am subiecte predilecte, dar varietatea lor s-a impus in creatia mea de-a lungul anilor.

Citeste si:

- Acum, v-as intreba ce v-ati dorit mai mult sa incantati ochiul privitorului sau sa-i cuceriti sufletul prin arta dumneavoastra? Cu alte cuvinte puneti un accent mai mare pe mestesug decat pe emotia transmisa de o creatie?

Am dorit, pe cat posibil, sa transmit emotiile mele, gandurile mele, pasiunile mele, prin creatia mea catre privitor folosind variante cromatice vii, luminoase, care sugereaza bucuria de a trai a privitorului. �Lumina intensa care razbate din tablourile lui Corneliu Braescu este o oaza de reverie si de calm a bucurie� � cum spunea Luiza Barcan in 1998.

- Aveti o varsta frumoasa - cum se spune - de aceea, v-as intreba care este ritmul de lucru?

Pentru realizarea unei lucrari impart timpul in mai multe sedinte, multe reveniri si modificari.

- Domnule Corneliu Braescu, ati expus in tara si in strainatate, aveti lucrari in colectii private si de stat din cateva tari ale Europei Occidentale, din America de Sud, SUA dar si din Japonia. As vrea sa va intreb daca traiti din pictura?

In trecut, am putut trai din pictura, pana prin anii 2005, dar e foarte greu, din cauza unei lipse de cristalizare a ierarhizarii adevaratelor cote ale fiecarui artist plastic si a lipsei de galerii organizate pe specific vizionar, creator.

- Urmariti fenomenul plastic contemporan? Cum vi se pare acesta?

Sunt atent la fenomenul plastic contemporan si admir curajul si ineditul multor tineri artisti, printre care cativa dintre fostii mei elevi de la Liceul 'N. Toniza', dar nu pot fi de acord cu unii tineri care, sub pretextul artei abstracte, produc 'orice '... Dar viitorul este cel ce va decide, restul'e tacere'