V-a suras vreodata ideea de a trece in grija ingerului dumnevoastra personal, "obosit si ingrijorat", sarcina de a va aproviziona cu toate cele necesare traiului - atata de putine, in fond -, in timp ce leneviti la soare, c-un firicel de iarba in coltul buzelor? Cartea de fata este dedicata tuturor celor care-au fredonat nostalgic, macar o data in viata, refrenul "N-aveam nimic si-mi ajungea".

Romanul lui Steinbeck a aparut prima data la "Nemira", in 1992, sub titlul "Tortilla Flat", bucurandu-se de talmacirea Veronicai Focseneanu. in noiembrie 2006, reeditarea "RAO" a pastrat traducerea, dar a romanizat titlul, devenit "Cartierul Tortilla". 224 de pagini, la 33,99 RON... antipatice mai sunt si editurile astea, parca n-ar fi putut scrie direct 34,00 RON.

Asa un dor de duca te cuprinde cand te lasi scaldat de soarele bland al acestei cartulii... Asa-ti vine sa-ti iei campii... sase boschetari simpatici, in continua ciondaneala cu legea, fii neimblanziti ai Naturii, se trezesc din senin lipiti cu adezivul fratiei siameze. E sfarsitul razboiului, si-asupra Monterey-ului, oras pescaresc de pe extrema californiana, se-abate o boare sarata, aducand pe aripa ei murmurul promitator al aventurii.

Un mare necaz da intr-o zi peste Danny, stropindu-i fata cu riduri. Fara preaviz, acest boem se trezeste mostenitorul a doua casoaie in cartierul Tortilla. Pe nepusa masa, asupra sa incep sa apese grijile... Pe nepusa masa, pe chip i "se asterne umbra poverii proprietatii". Hai, o casa mai merge, pentru ca stai in ea, dar doua case... e prea mult!

Norocul lui Danny e ca-l dibuie pe-un alt betivan de elita, Pilon, tot pacient ocazional al puscariei din Monterey si al razboiului mondial. Pilon e dispus sa stea cu chirie in a doua casa. Dar, pentru ca vrea si el sa scape de responsabilitatea de chirias, isi subinchiriaza spatiul locativ excedentar, bucata cu bucata. si-asa se umple a doua casa a lui Danny c-un manunchi de zdrentarosi care, din senin, se trezesc oameni cu adresa.

Cand, din fericire, a doua locuinta ia foc si se preface in scrum, mostenitorul Danny se simte usurat de 50% din responsabilitatile de proprietar, iar prietenii se aduna cu totii sub acelasi acoperis cu proprietarul. De-acum incolo, camarazii lui Danny nu-i mai sunt chiriasi, ci oaspeti. Altfel suna, cu totul altfel, caci la mijloc nu va mai exista nicio meschinarie baneasca, desi sperantele lui Danny privind incasarea chiriei n-au trecut niciodata de genunchiul broastei.

Citeste si:

Liantul care mentine unitatea sextetului este terapia de grup pe care prietenia o include. Cat despre combustibilul care asigura "tovarasiei intelectuale" o curgere lina, acesta nu poate fi decat vinul, cumparat cu damigeana de la un italian smecher, masluitor sistematic al cifrei octanice. Seara, cand deapana povesti cu talc obligatoriu, ceata arunca in focul conversatiei cate o butelca de vin, sa nu se stinga jarul frazelor.

Problema alimentatiei zilnice pune in valoare resursele creative ale fiecaruia, dar si aici astrele vegheaza ca totul sa fie in regula. Cate o oratanie a vecinei e ajutata sa confunde intre ele ograzile; un buchet de scrumbii sunt capatate nu prin mila pescarilor, ci prin mania acestora... Da, da, caci poti obtine cate scrumbii vrei de la pescari, bazandu-te pe gradul lor de enervare. N-ai decat sa stai pe dig, sa-i maimutaresti si sa-i sudui vartos, pe cand saracii oameni se intorc de la pescuit cu plasele pline, dupa o zi extenuanta de munca. "Aruncam in ei cu pietre, iar pescarii cum credeti ca o sa ne raspunda? Credeti ca o sa arunce in noi cu lopetile sau cu navoadele? Nu! O sa arunce cu scrumbii." Ce metoda convenabila de a face piata!

Banii nu-si pun vreo nadejde de longevitate in buzunarele lor: cand apar, bistarii capata de obicei intruparea uda a vinului din carafa. in casa, exista totusi o avere, o gramada de bani, dar nimeni n-are voie s-o atinga. Acestea sunt economiile bunului lor camarad Piratul, numit asa din pricina barbii fioroase. Piratul locuieste la Danny impreuna cu cei cinci caini ai sai, de care nu se desparte nici cand doarme, inconjurandu-se de blana lor ca de cinci paturi mitoase. Piratul are un tel: vinde zilnic vreascuri culese din padure, pentru a cumpara un sfesnic de aur dedicat sfantului Francisc de Assisi, tutorele tuturor animalelor de pe Pamant. Pe acest sfant, Piratul il stimeaza in mod deosebit si vrea sa-i faca o surpriza de ziua lui. Piratul e-un zdrentaros ca toti ceilalti, pantofii ii poarta forfecati pentru a-i ilustra monumentalele monturi ale umblatelor sale picioare; in schimb, are sufletul crosetat in dantela.

A nu se crede ca echipa lui Danny, veghind continuu ca flacara pretioasa a prieteniei sa nu se stinga, nu stie sa aprecieze fiorul electric pogorat de dragostea femeiasca asupra sufletului barbatesc. Nu! Membrii echipei stiu sa pretaluiasca la justa valoare eternul muieresc, strangand cu putere labuta lui Cupidon, cand zeul da o raita prin cartierul Tortilla.

Preferintele lor inclina spre caldura sufleteasca si trupeasca a vaduvelor, fiindca "Danny & co" stiu ca cel ce multumeste o vaduva zideste implicit o biserica. Femeile se cer tratate cu rasfat de cel mai fin, si pentru asta nu se cade sa te uiti la bani. Daca tii s-o cuceresti pe vreuna, ia-i parexemplu un "lucrusor care se-ncinge mai sus de brau", adica un sutien, si inca unul roz, pe cat posibil.

Totusi, o boare de neliniste se starneste, cand Danny intentioneaza sa-i cumpere vaduvei Morales o cutie de bomboane. Prietenii stiu ca bomboanele ruineaza dintii, astfel ca Danny risca sa ramana raschetat in gura, fiindca desi bomboanele sunt destinate femeii, "o sa manance si el cateva", de pofta. si-atunci, baietii cad de acord ca nu cutia cu bomboane e darul perfect, daca vrei sa conduci o vaduva pe esafodul tau personal. Bine-bine, dar daca nu bomboane, atunci cu ce s-o aburesti? Concluzia vine de la sine: "un galon de vin e un cadou frumos pentru o doamna." Galonul numara 4,5 litri si, din fericire pentru ficatul vaduvei Morales, e baut tot de gasca, desi evident ca in cinstea acestei femei deosebite.