Seara de gala a celei de-a XI-a editii a Festivalului Filmului European care se desfasoara in aceasta perioada in Bucuresti l-a avut drept invitat de onoare pe regizorul Jiri Menzel (foto), care si-a prezentat cea mai recenta creatie, "L-am servit pe Regele Angliei". Celebrand cinematograful european si diversitatea culinara, editia de anul acesta se desfasoara in mai multe locatii, printre care Muzeul Taranului Roman, Cinema Studio sau Sala Palatului, si propune o imbinare intre film si specialitati gastronomice locale. Dintre parteneriatele stabilite, unul foarte important este cel cu miscarea "Slow Food", "meniul" festivalului oferind mai multe "feluri principale", dupa cum precizeaza organizatorii, printre care o selectie a celor mai bune filme cu teme gastronomice realizate in Europa ultimilor 40 de ani si o selectie a celor mai recente si reprezentative productii cinematografice europene, nedifuzate pana acum in Romania.

Pe 9 mai, de Ziua Europei, la Sala Palatului a avut loc Spectacolul de Gala al editiei de anul acesta a Festivalului Filmului European, ocazie cu care a fost prezentat filmul "L-am servit pe Regele Angliei" al regizorului ceh Jiri Menzel. O scurta invitatie la "degustarea pe indelete" a productiilor cinematografice prezente in festival, din partea directorului Institutului Cultural Roman, Horia-Roman Patapievici, un mesaj video al Printului de Wales, unul dintre cei mai importanti sustinatori ai miscarii "Slow Food" si un declarat iubitor al traditiilor si al produselor rurale romanesti, si un alt mesaj, al regizorului Jiri Menzel, au precedat prezentarea filmului din seara de gala. Unul dintre cei mai renumiti regizori de film din Europa, castigator al unui Oscar pentru film strain cu productia "Trenuri bine pazite" (1966), Jiri Menzel a venit la Bucuresti cu cea mai recenta productie, "L-am servit pe Regele Angliei", film nominalizat anul acesta pentru Ursul de Aur la Festivalul de Film de la Berlin.

Ecranizare dupa un roman de Bohumil Hrabal, pelicula lui Menzel spune povestea unui ospatar din Praga a carui viata, prezentata in flash-back-uri, se confunda cu istoria primelor decenii ale secolului trecut in Cehoslovacia. "Literatura lui Hrabal a fost pentru mine si pentru generatia mea surprinzatoare.