O tulburare ciudata de invatare ii face pe unii copii sa treaca tiris-grapis prin scoala primara, desi IQ-ul lor le-ar putea pune in fiecare an coronita de premiant pe frunte. Cei atinsi de dislexie deprind greu cititul, disgraficii - scrisul, iar discalculicii - socotitul. In timp ce in Marea Britanie scolile si universitatile le dau copiilor si tinerilor cu aceasta problema mai mult timp la examene si ii lasa sa foloseasca computerul, in Romania nu s-a organizat pina acum nici macar un examen de capacitate care sa ia in calcul si minusul lor. Scoala nr. 12 din Tirgu-Mures e singura din tara in care copiii au parte de terapie completa, dupa o metoda importata din Ungaria

La TIrgu Mures, 72 de copii care sufera de boala lui Einstein si a lui Leonardo da Vinci invata sa preschimbe semnele din manual in vorbe cu inteles. Daca ar trai in Marea Britanie, ar putea intra si la Cambridge. In Romania, pot aspira cel mult la scolile de meserii.

In copilarie se lasa dusi de o busola capricioasa care-i minte ca stinga e dreapta. Leaga greu cuvintele si sireturile. Sint mai bruftuluiti ca altii, pentru ca-s si neastimparati, si neindeminatici. Ca adulti, culeg injuraturile celorlalti soferi, care nu pricep ca ei au motive serioase sa nu parcheze paralel cu bordura. Dislexicii trudesc din greu pina sa citeasca, disgraficii pina sa scrie, discalculicii pina sa se dumireasca ce-i cu 2x2. Problema lor de invatare se poate manifesta intr-un fel sau in toate trei. Unii dintre ei se uita de sus la IQ-ul adultilor stiutori de carte, dar storc anevoie un cuvint din virful creionului.

"Nu ia capacitatea, intra la scoala de arte si meserii!"

"Dislexia nu-i un handicap, e o stare absurda. Poti sa fii inteligent, sa pricepi multe, sa rezolvi o gramada de probleme, dar te impotmolesti intr-o chestie banala", spune Eva Bartok, logoped la scoala generala nr. 12 din Tirgu-Mures, singura din tara care, din ’98, insinueaza, cite una pe an, clase de copii cu probleme de invatare: dislexici, disgrafici si discalculici. Crede ca un copil poate fi recuperat, cu terapia potrivita, in opt ani, dar ca tot liceul si toata facultatea va avea nevoie de intelegere sa invete. Universitatile engleze au politici care-i ajuta sa recupereze decalajele fata de tinerii obisnuiti. Li se da mai mult timp la examene, sint lasati sa scrie pe computer si sa rezolve operatiile matematice cu calculatorul", spune inspectoarea Reka Sejes, cea care a adus clasele de dislexici in scoala cu predare in limba maghiara din Tirgu-Mures. Pina si Universitatea Cambridge le prelungeste timpul de lucru la examene.

Inspectorul de specialitate din cadrul MEC, Sabina Nicolae, spune ca, de regula, dislexia se repara pina in clasa a opta. Nu-si aminteste sa fi existat in Romania vreun examen de capacitate sau bacalaureat special pentru copiii care se impiedica la nota de litere. "Examenele de bacalaureat si capacitate testeaza cunostintele de baza, iar printre cunostintele de baza sint cititul si scrisul. Nu ia testarea nationala, intra in scoala de arte si meserii", spune transant inspectorul si adauga ca politica ministerului este ca dislexicii sa studieze in clase de masa si sa faca logopedie dupa ore.

La Tirgu-Mures, un comando de logopezi, psihologi, invatatori scoliti in dislexie ii antreneaza pe copii cit sint orele de lungi, cu manuale speciale, kinetoterapie si psihoterapie, sa cucereasca abecedarul sau aritmetica. "Un invatator de la o clasa de masa nu are timp sa predea simultan dupa doua metode. Au nevoie si de logopedie, si de psihoterapie. Din cauza esecului scolar, copiii cu dislexie sint deprimati si cred ca nu sint buni de nimic. Aduna atita descurajare in ei si de aia sint emotivi si agitati", spune logopeda Eva Bartok. Dupa terapie, patru dintre elevii cu o forma usoara de dislexie au trecut la clasele traditionale.

Vicecampion la Counterstrike

Lui Mark, Lehel si Levente le sfiriie calciiele pe culoare, dau buzna in sala lor de curs si se astern la povestit faptele cele mari din istoria lor de baieti de clasa a cincea: au tapetat impreuna tavanul cu bilute de hirtie suflate din virfurile pixurilor, au cistigat nenumarate batalii pe computer si se duc saptamina asta la un concurs de logica matematica, pentru ca sint buni, o demonstreaza si notele din catalog. Vara trecuta, Levente a iesit vicecampion la un concurs local de Counterstrike, un joc pe calculator. La cei trei, testul de inteligenta a dat verdictul: IQ 140, inteligenta superioara.

Esecurile din clasa intii, in scoala traditionala, au pus diagnosticul: dislexie. Au trecut cinci ani de munca dupa o metoda speciala pina cind cei trei au invatat sa scrie si sa citeasca decent. De ortografiat n-o sa reuseasca niciodata altfel decit in legea lor.

Citeste si:

Litere intolite

Erzsebet Gagyi, o zvirluga de bunicuta, a adus din Ungaria o metoda de predare pentru copii dislexici. Creatoarea ei, Ildiko Meixner, a murit acum citiva ani, dar Erzsebet a apucat sa o cunoasca in ‘95, in timpul unui seminar la Budapesta. A elaborat, dupa indicatiile ei, un manual de predare in limba maghiara si a inceput sa-i scoleasca in dislexie, cite 40 de ore pe an, pe profesorii, invatatorii si psihologii din Mures si judetele invecinate. Invatatoarea Codruta Crososchi a facut, anul trecut, manualul in limba romana, care, din lipsa de bani, nu a ajuns in presa nici unei tipografii. Pe fiecare rind al cartii, in partea stinga e o inima, iar in dreapta o minuta, sa stie copilul in ce sens circula cuvintele. "Unii citesc de la dreapta la stinga, ca arabii, si daca nu sint corectati asa ramin", zice Eva Bartok. Literele stau in tolul lor festiv si asteapta sa fie deosebite: b-ul e imbracat cu o burtica, d-ul e o mina dreapta pe post de palarie, iar p-ul sta intr-un picior, intr-un pantofior.

Politica pasilor marunti

Nimerim la clasa a doua intr-o pauza, cind copiii se dau in leagan, sar pe mingi uriase de cauciuc, sar coarda. Au probleme de echilibru si trebuie sa invete prin joaca sa-si controleze bine miscarile. Ora de romana incepe tot cu eforturi fizice. "Vino pina la tabla, asaza-te in dreapta colegului, stai in spatele primului, asaza-te in fata ultimului", sint permutati copiii de vocea invatatoarei Eva. Cind revin la baza cu misiunea indeplinita, ies din banci si pe un cintecel isi ating pe rind capul, ochii, coatele, genunchii. Se dumiresc bine care-i stinga si care-i dreapta si abia dupa aceea incep sa invete sa scrie. Totul cu pasi mici, asta-i metoda Meixter. La alt etaj, Erszebet Gagyi isi tine ora de kinetoterapie, copiii merg de-a busilea, ca un bebelus gol la poza pe patura. "De obicei, dislexicii nu au mers de-a busilea cind au fost mici. E ca si cind am reface o veriga lipsa din evolutia lor".

Doi copii minunati si unul altfel

Parintii copiilor de la Tirgu-Mures au fondat, impreuna cu Erzsebet Gagyi, Asociatia Romana pentru Copii Dislexici. Presedinta asociatiei, Ilona Laszlo, a umblat doi ani in sir printre doctori sa afle ce problema are baiatul ei, de nu se prinde nimic de el la scoala. "Mai am un baiat doctor la Debretin si un altul, sculptor in Anglia. Doctorul mi-a spus: 'Resemnati-va, aveti doi copii minunati si unul altfel>>.

Abia cind am aflat ca Mariko e dislexic, mi-am dat seama ca si cel mare, sculptorul, era disgrafic in copilarie si degeaba ii rupeam de cite 5 ori foile din caiet. Trebuie sa ii iubesti, sa nu-i descurajezi si sa nu-i fortezi sa faca nimic din ce nu le place".

Semnele dislexiei

Statisticile arata ca intre 5 si 10% dintre oameni sufera de dislexie, iar in formele cele mai usoare nu confunda decit sunetele sau literele asemanatoare. Dislexicii inverseaza ordinea silabelor, citesc de la cap la coada, sar litere, le pun din burta sau nu pot citi un cuvint. Nu scriu dupa dictare, uita propozitiile auzite, isi gasesc greu vorbele sau au un vocabular sarac. Se concentreaza greu, isi coordoneaza greu miscarile sau nu au simtul orientarii. Pot avea un simptom sau le pot avea pe toate, insa cu terapia potrivita pot fi recuperati in mare masura. Cauzele dislexiei, disgrafiei sau discalculiei sint mostenirea genetica sau lezarea sistemului nervos inainte sau dupa nastere.