"Trilogia evreiasca" a lui Maniutiu incepe in Capitala Culturala Europeana Sibiu cu "Shoah. Versiunea Primo Levi", montat pentru a doua oara de acelasi regizor, dupa varianta de la Oradea de acum doi ani. Tripticul cuprinde, de asemenea, "Ecleziastul" si "Experimentul Iov", inscenarile a doua "carti" biblice, carora le corespunde, intr-un spectacol facut de Mihai Maniutiu la Cluj, montarea celui mai cunoscut dintre psalmii regelui Solomon, "Cantarea Cantarilor".

"Shoah..." sta sub semnul Cabalei: centrul scenei e dominat de un copac cu radacinile in cer si ramurile spre pamant (un simbol fundamental al vechii credinte evreiesti, vorbind despre intelepciunea cautata pe pamant si nu in ceruri).

Bazandu-se textual pe fragmente din interviuri cu Primo Levi - supravietuitor al lagarelor naziste de exterminare si remarcabil scriitor despre Holocaust (sau "shoah"/"catastrofa", nume preferat de cercetatorii moderni) - spectacolul e o incizie directa prin tragedia lasata in urma de "incercarea unei parti a Europei de a-si sterge radacinile". "Shoah. Versiunea Primo Levi" e un exercitiu de resuscitare simbolica a memoriei, constiente si inconstiente, bantuite de imagini-icoana: vrafurile de pantofi desperecheati, trupurile dezgolite si infrigurate, abia acoperite de un rest de haina, sinele de tren cu vagoane de marfa umplute cu oameni. Doar memoria care iarta fara sa uite poate transforma aceste vagoane in trenuri de jucarie, locuite de fantome negre, inca destul de vii ca sa te ridice de pe scaunul tau de spectator intr-un vals al mortii pe acorduri idis.

Sophia si lumea decazuta

De ani buni incoace, una dintre preocuparile constante ale lui Mihai Maniutiu in spectacolele pe care le face este scufundarea morala a umanitatii contemporane, imposibilitatea profunda de iubire fata de sine insusi si de aproapele intr-o lume parasita de Dumnezeul care a creat-o. E si tema "Cantarii Cantarilor", cel mai cutremurator text biblic inchinat dragostei - dintre barbat si femeie, dintre Iehova si poporul sau. In geometricul spectacol de la Teatrul Maghiar din Cluj (in care simetriile, e adevarat, risca la un moment dat sa devina previzibile), Sulamita (careia Solomon ii inchina imnul de iubire) devine Sophia, "suflul matern al lui Dumnezeu" de care e legata intr-un mariaj cosmic. Prin ea, vointa divina se intrupeaza in lume. Sau ar trebui s-o faca: "Mind Your Step", capitolul doi al "Cantarii..." clujene, de noua ori isi leapada Sophia rochia de mireasa (mireasa a lui Dumnezeu si a lumii) cu care e imbracata de Fiicele Ierusalimului, de noua ori refuza scoborarea printre "paznicii meterezelor noptii", clovnii tristi purtatori ai pravalirii binelui.


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.