Pentru Mircea Cartarescu, "cartile de consum sint un rau necesar asemenea prostituatelor. In absenta lor, tinerii prea hormonizati ar putea viola, Doamne fereste, cartile serioase... In perioada comunista, atit bordelurile cit si literatura de consum erau prohibite din motive etice. Astazi inca sint prohibite bordelurile, dar situatia nu va mai dura mult, caci decenta nu este pentru toata lumea, si ocrotirea ei cu orice pret face mai mult rau decit bine. Ca sa stii sa creezi asemenea «prostituate» ale imaginarului nu trebuie sa fii «un artist», ci un meserias cinic", explica Mircea Cartarescu.

Traditia romaneasca a "comercialului"

Problema incepe cu faptul ca acest "rau necesar" lipseste inca. Daca astazi rafturile librariilor nu sint ticsite de beletristica autohtona comerciala, pina nu demult astfel de carti se vindeau ca piinea calda, iar scriitorii nu se sfiau sa scrie pe placul maselor si chiar se intreceau in retete comerciale pe o piata bine pusa la punct. "Desi la noi pare un fenomen relativ recent, literatura de consum, originala sau in traducere naturalizata, apare dupa 1870, o data cu dezvoltarea presei si a editurilor. In mai putin de doua decenii, circuitul cartilor populare era deja consolidat: exista cerere si oferta, se semnau contracte, se plateau drepturi de autor", explica criticul Marius Chivu. Romanele de mistere in foileton care amestecau crimele si senzationalul funebru cu pornografia sau cele de aventuri si cu haiduci erau cartile care aduceau profit editorilor epocii, spune Marius Chivu. N.D. Popescu, Panait Macri, Ilie Ighel Deleanu, Demetru Georgian, Ioan Pop-Florentin, Theodor Stoenescu, C.D. Aricescu, Baronzi, Bujoreanu sint primii autori romani de literatura de consum. A urmat un al doilea val in perioada interbelica: printre acesti scriitori - "Ionel Teodoreanu, Cezar Petrescu, Octav Desila si foarte multi altii, ale caror romane se vindeau in zeci de mii de exemplare...", mai arata Marius Chivu.

"Prostituata" la care nu ar merge Cartarescu

Citeste si:

Scriitorul Stefan Agopian este de parere ca am avut intotdeauna literatura de consum, "de la Chirita la Radu Tudoran cu «Toate pinzele sus» si la Marin Preda cu «Cel mai iubit dintre paminteni»". Nici astazi tinerii literati nu se feresc de beletristica de consum, crede scriitorul, care marturiseste ca a citit recent o carte de acest gen: "Aparatorii" de Radu Ciobotea si trece la aceeasi categorie si romanul "Derapaj" al lui Ion Manolescu. Un volum cu un exceptional succes la public a fost "De ce iubim femeile" de Mircea Cartarescu, mai explica Stefan Agopian, subliniind ca, "in acest caz, talentul il scoate din literatura de consum pe scriitor si il ridica clar deasupra genului". Cartarescu marturiseste, totusi, in continuarea metaforei sale: "Eu, personal, n-as putea merge niciodata la o prostituata, oricit de statut as fi. Dac-ar disparea deodata toate cartile de literatura adevarata din lume, n-as mai citi nimic, fiindca nu pot trece de prima fraza a unui roman politist sau sentimental".

Inca o problema rezolvata din import

Florin Iaru crede ca, desi "exista peste doua sute de scriitori activi astazi in Romania, nu se poate vorbi in nici un caz despre un grup de scriitori de carte comerciala. Daca oamenii ar citi carte de consum, ar citi si lucruri mai serioase apoi".