Floarea inseamna prosperitate. Primavara, ea anunta recolta bogata si un an bun. Planul estetic a fost intotdeauna important, dar a ocupat totusi locul secund. Pana spre sfarsitul secolului al XIX-lea, oamenii simpli nu isi alegeau sotiile in functie de criteriile estetice de astazi, ci in functie de semnele fertilitatii si de avere. Asa cum si sotul era ales pe aceleasi criterii. Este o realitate pe care multi nu si-o mai pot imagina astazi, dar care mai are inca urme…

De aceea, florile omniprezente in ornamentica traditionala, in cantece, poezie si chiar in numele proprii au mai intai o explicatie economica si abia in al doilea rand una de ordin estetic. Asa se explica de ce floarea are un loc aparte in toate culturile bazate pe cultivarea pamantului. Si tocmai pentru ca ea, floarea, are un loc important in inconstientul colectiv, pentru ca face parte din noi indiferent daca ne gandim la ea sau nu, o intalnim pretutindeni, in creatia oamenilor din toate timpurile.

LALELE, LALELE… Cine nu a ascultat macar o data cantece despre flori? Indiferent de genul muzical sau de perioada la care ne-am raporta, floarea apare in creatia artistica. Si de cele mai multe ori este asociata cu feminitatea. In primul rand pentru ca simbolizeaza fertilitatea. Dar si frumusetea. In folclor, in romante, in muzica usoara sau in cea lautareasca, aceasta legatura intre floare si femeie este o tema frecvent folosita. Si tocmai pentru ca florile fac parte din noi chiar daca nu constientazam importanta lor, asa cum face parte din noi si aceasta veche legatura cu femeia, melodiile care se refera la ele au cel mai mare succes la public.

Daca ne gandim doar la cantecul devenit celebru in secolul trecut, ascultat si astazi cu mare placere de oameni din generatii diferite, "Lalelele" lui Luigi Ionescu, ne dam seama cat de mult ne marcheaza. Pentru ca floarea inseamna femeie, iar femeia inseamna familie, casa, armonie si urmasi. Chiar etimologia cuvantului "femeie" spune asta. Provine din latinesul "familia", care a dat mai intai in limba romana cuvantul "fameaie", cu sens de "familie", transformandu-se apoi in "femeie" si capatand sensul actual. Asta pentru ca romanul a identificat si la nivel lingvistic femeia cu familia, adica armonia daruita de copii si familie.

Aceste legaturi au influentat versurile detasate de folclor, care pastreaza ideea initiala, asa cum se intampla si in melodia lui Luigi Ionescu: "Lalele, lalele / Frumoase ca visele mele / Suntem uniti si fericiti / Lalele, lalele, lalele, infloriti. (…) Sperante ati trezit".

Citeste si:

MITOLOGIE FLORALA SI CRESTINISM. La greci si mai tarziu la romani, luna aprilie, Floralia, era dedicata zeitei sabine Flora. Ea domnea asupra tuturor florilor si semintelor. Este cea care a daruit oamenilor mierea si a alinat mania Iunonei ajutand-o sa-l conceapa pe zeul Marte din mireasma unei flori miraculoase. Sa nu uitam ca Marte este patronul celei dintai luni de primavara!

Sarbatoarea de Florii, care inseamna foarte mult astazi pentru crestini, a avut un corespondent si in antichitate. Si atunci, ca si acum, in aceasta zi de primavara oamenii se bucura pentru renasterea naturii, pentru restabilirea armoniei. Este vremea iubirii!

"Emblema vegetala a acestei sarbatori este, la romani, salcia, cel dintai arbore care inverzeste", spune antropologul cultural Narcisa Stiuca. Cercetatoarea trateaza acest subiect in studiul sau, "Sarbatoarea noastra cea de toate zilele", publicat la Editura Cartea de Buzunar, in 2004: "Se povesteste despre ea ca a fost binecuvantata de Maica Domnului pentru ca si-a intins crengile ca sa treaca o apa spre a ajunge la locul unde era rastignit Fiul sau.

De aceea, preotii o slujesc in biserica, oamenii se leaga in jurul mijlocului ca sa scape de dureri si inghit matisori (muguri) impotriva durerilor de gat. Salcia sfintita este adusa acasa si folosita ca stimulent magic: se lovesc simbolic cei mici rostind formula: «Nu te palesc eu, ci te palesc matisorii, ca sa nu uiti ca de azi intr-o saptamana e Pastile!»; fetele o pastreaza fiindca «e buna de dragoste», barbatii, pentru ca aduce noroc la negot («cumparatorii se ingramadesc precum oamenii la Florii, cand iau matisori»), iar femeile, pentru ca aduce spor semanaturilor si stupilor. Peste an, grindina, tunetul si fulgerul, ca si sperieturile copiilor sunt alungate cu fum de matisori sfintiti la Florii."