Faima a dus-o pe celebra cantareata Maria Tanase in intimitatea unor personaje politice importante ale lumii, in timpul ultimului razboi mondial. Viata ei, dar mai ales povestea colaborarii inegalabilei cantarete cu serviciile de spionaj ale aliatilor impotriva Germaniei lui Hitler, asa cum o descriu unii istorici ai serviciilor secrete, poate fi oricand subiectul unui film de succes.

Intrebarea daca Maria Tanase a fost sau nu implicata in luptele serviciilor de informatii duse pe frontul ascuns al celui de-al doilea razboi mondial ramane de actualitate. Nimeni nu se incumeta sa dea un raspuns; mai mult, pentru cei care au cunoscut-o subiectul este unul tabu. Despre relatiile amoroase care au purtat-o din bratele in bratele atator personaje influente, oameni de afaceri, politicieni sau spioni sunt scrise cu greu cateva randuri, pudoarea noastra traditionala fiind o bariera ce nu face altceva decat sa stirbeasca personalitatea Mariei Tanase. America a avut-o pe Marlyn Monroe, Franta pe Edith Piaf, noi, pe Maria Tanase. America si Franta s-au inchinat in fata lor in vazul intregii lumi; noi, nu. Nu este insa prea tarziu.

DIN MAHALA LA MISS ROMANIA

Maria Tanase s-a nascut in septembrie 1913 in mahalaua Caramidarilor din Bucuresti, fiind al treilea copil al unei familii sarace ce-si ducea traiul de la o zi la alta. Din cauza lipsei banilor, Maria este nevoita sa renunte la scoala in clasa a treia si sa munceasca in gradina de zarzavat si flori a parintilor.
La cincisprezece ani isi incearca norocul la concursul "Miss Romania".

In cartea lui Gaby Michailescu "Maria cea fara de moarte" publicata in 2003, omul care a fost impresarul artistei povesteste cum a picat la proba costumului de baie, considerandu-se ca este inca neformata la corp si ca are picioarele prea groase. Frumusetea Mariei nu trece insa neobservata. Un medic tinerel de la spitalul Central o cucereste si o lasa gravida la numai 16 ani. Pentru a scapa de complicatii, "iubaretul" aranjeaza un avort. Gestul avea sa o coste pe Maria, care nu va mai putea avea niciodata copii.

VIENA, PRIMUL PAS

Dupa nefericita poveste de dragoste cu medicul, scrie Michailescu, Maria fuge de acasa si se angajeaza casierita la unul din birturile ce animau mahalalele Capitalei in anii deceniului trei. Incepe sa cante si vocea ei place musteriilor din carciumile bucurestene. Apoi norocul ii surade si semneaza un contract cu restaurantul Neptun de pe strada Buzesti. In curand, avea sa vina si prima ei inregistrare magnetica, pentru acest lucru plecand la Viena la casa de discuri "Columbia". Urmeaza prima inregistrare la radio si drumul catre celebritate este deschis. In 1939, participa la concertul dat in Pavilionul Romaniei de la Expozitia Internationala din New York unde canta in fata fostului presedinte al SUA, Roosevelt, a lui Andre Gide si Yehudi Menuhin.

ASALTATA DE AMOREZI

Fostul impresar isi aminteste, in biografia dedicata artistei, cum simpli clienti ai restaurantelor, diplomati si oameni de afaceri incercau sa intre in gratiile Mariei. "Ii ingropau cabina cu flori", spune Michailescu. Printre cei care doresc sa o cucereasca pe Maria s-a numarat si americanul Ben Smith, supranumit "Regele aluminiului", care o cere in casatorie si ii propune sa mearga cu el in SUA. "Era in iunie 1940 si plecarea ar fi insemnat fuga de razboi. Maria a ajuns doar pana in Italia. Acolo, lovita de 'amorul de tara>>, cum spunea ea, lasa totul balta si se intoarce in Romania", isi aminteste impresarul. Avea sa se casatoreasca un an mai tarziu cu Clery Sachelarie, un fost mosier si magistrat, asociat la restaurantul Wilson. Michailescu spune ca nu era deloc un mariaj fericit, insa Maria nu-l putea parasi. Sachelarie era un jucator inrait la cursele de cai, iar Maria se temea ca fara ea va muri de foame.

IN LUMEA SPIONILOR

Istoricul Mihai Pelin, in lucrarea sa "Un veac de spionaj, contraspionaj si politie politica", afirma ca Maria avea la sfarsitul anilor ’30 relatii foarte apropiate cu Maurice Negre, corespondentul de la Bucuresti al agentiei Havas si rezident al serviciilor speciale franceze. In anul 1940, artista face un prim-turneu in Turcia, si are ocazia sa cante in fata presedintelui tarii Iamet Inonu. Al doilea razboi mondial izbucnise de mai bine de un an, iar Istanbulul si Ankara erau la acea vreme locul de intalnire al agentilor secreti.

La intoarcerea in tara, Maria Tanase devine tinta serviciului secret al armatei germane Abwehr, care incearca (printr-un maior) sa o recruteze. Conform unor date ale Serviciului Secret de Informatii din Romania, condus de Eugen Cristescu, artista refuza. Istoricul Cristian Troncota, autorul mai multor carti despre serviciile secrete romanesti, este de parere ca Maria Tanase l-a ajutat pe Cristescu in munca sa. "Se pare ca celebra cantareata i-a facilitat lui Eugen Cristescu, intr-o perioada destul de dificila, unele schimburi de informatii cu o serie de diplomati americani", afirma Troncota.

IN PREAJMA LUI ALFRED DE CHASTELAIN

In 1941, Maria pleaca pentru a doua oara in Turcia, unde sustine alaturi de orchestra condusa de Grigore Dinicu mai multe concerte la Ankara si Istanbul. Ea a fost frecvent vazuta in compania lui Alfred de Chastelain, ofiter in serviciile secrete britanice. Chastelain lucrase timp de 14 ani in Romania, fiind directorul companiei petroliere "Unirea". In februarie 1941, paraseste tara noastra, intrucat intrarea Romaniei in razboi alaturi de Germania nazista avea sa duca la ruperea relatiilor dintre regimul Antonescu si Marea Britanie. El a preluat la Istanbul conducerea filialei SOE (structura a spionajului britanic) ce includea Romania.

In decembrie 1943, Alfred de Chastelain este parasutat, alaturi de ofiterii britanici Ivor Porter si Silviu Metianu, pe teritoriul Romaniei in celebra actiune "Autonomus". Cei trei vor fi arestati si luati in grija de Serviciul Secret de Informatii. De Chastelain si Porter aveau sa paraseasca Romania in 24 august 1944 la bordul unui avion romanesc cu destinatia Istanbul, in timp ce Metianu va fi angajatul misiunii militare britanice de la Bucuresti.

In Turcia, De Chastelain avea sa-i propuna Mariei sa nu se mai intoarca in Romania, oferindu-i un post la radio Londra. Artista refuza oferta si se intoarce in tara, unde e arestata. Este acuzata ca ar fi conlucrat cu reteaua de spionaj britanica condusa de inginerul Rica Georgescu, fost coleg la "Unirea" cu Alfred de Chastelain si recrutat de acesta. Probele sunt insuficiente, iar artista este eliberata.

URMARITA DE SECURITATE

Dupa 23 august 1944, Maria a continuat sa se afle in preajma spionilor. Prin Silviu Metianu, ea a ajuns in anturajul generalului E.R. Geer, seful sectiei armatei de uscat in Misiunea Militara Britanica din Romania. Istoricul Mihai Pelin precizeaza ca Maria Tanase i-a fost recomandata generalului britanic de catre Alfred de Chastelain, si nu de catre folcloristul Harry Brauner, cum s-a crezut initial. Securitatea comunista a urmarit-o pe Maria Tanase, pe care o considera un "element ce manifesta dusmanie fata de regimul nostru".

Natura reala a relatiilor dintre Maria si Geer a iesit la iveala in 1952, cand Securitatea a patruns prin efractie in biroul consulului britanic de la Bucuresti, A.C. Kendall, si a sustras o serie de documente importante. Speriata, artista a cerut sfatul sotului ei, Clery Sachelarie, in legatura cu scrisorile pe care le avea de la generalul Geer si cu care nu stia ce sa faca. Totusi, actiunile Securitatii impotriva ei nu au trecut dincolo de filaj. Maria Tanase era idolul maselor. Securitatea stia acest lucru si, cu toate ca nu au avut-o la inima, au lasat-o in pace.

ARTISTA EMERITA

Vocea si talentul ei artistic au constituit atuul sau in fata noilor autoritati comuniste de la Bucuresti. Gheorghe Gheorghiu-Dej era un mare consumator de folclor si a incercat pe cat posibil sa o protejeze pe Maria Tanase.

Artista este recompensata de autoritatile comuniste cu Premiul de Stat - 1955, iar in 1957 cu titlul de Artist Emerit, iar un an mai tarziu are un rol important in filmul "Ciulinii Baraganului".
In 1959, face un ultim turneu peste hotare, in Republica Bulgaria.

FANTANA MARIEI

La 22 iunie 1963, Maria Tanase moare. Cancerul de plaman de care a suferit ani de zile avea in cele din urma sa o doboare.
In testamentul, dat lui Temistocle Popa, Maria cerea ca dupa moartea ei sa fie sapata o fantana la care romanii insetati sa se opreasca sa bea apa si sa-si aminteasca de ea.

Maria dorea ca "fantana ei" sa fie construita prin Dobrogea sau in Fagaras, de unde era mama ei. Din pacate, dupa inmormantare nu s-au gasit bani pentru troita care trebuia ridicata langa fantana, iar dorinta ei a ramas neimplinita.


Despre autor:

Sursa: Ziarulcn.com


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.