Sarbatoarea crestina a Sfintilor 40 de Mucenici din Sevastia s-a suprapus peste inceperea anului agricol traditional si a generat o sarbatoare traditionala romaneasca, Mucenicii sau Macinicii.

In aceasta zi, se trece la curatenia gospodariei, dandu-se foc gunoaielor stranse numai cu foc adus din casa, pentru a aduce caldura din casa si afara. In credinta populara, in ziua mucenicilor se incheie zilele babelor, zilele capricioase ale ingemanarii iernii cu primavara, lasand loc zilelor mosilor, zile calde. De aceea, in aceasta zi se fac numeroase ritualuri de alungare a gerului, cum ar fi: lovirea pamantului cu bate sau maiuri, rostind descantece, pentru ca sa iasa caldura si sa intre gerul, sau jocul copiilor peste foc.

Cei 40 de mucenici erau soldati crestini, aflati in slujba imparatului roman pagan Licinius. Trei dintre ei, Chirion, Candid si Domnos erau foarte priceputi in studiul Scripturilor. Afland despre credinta lor, Agricolae, guvernatorul Armeniei, i-a silit sa se inchine idolilor. Refuzand, au fost intemnitati timp de opt zile, batuti cu pietre si ademeniti cu daruri.

Prin semne divine au fost insa intariti in dreapta credinta. In cele din urma, guvernatorul i-a condamnat la moarte prin inghetare in lacul Sevastiei. Unul din cei 40 a cedat si a iesit din lac, dar a murit pe loc. I-a luat insa locul un soldat. In aceea noapte s-au petrecut mari minuni: apa lacului s-a incalzit, gheata s-a topit si 40 de cununi stralucitoare au pogorat asupra mucenicilor. In zori, au fost scosi vii din lac, li s-au zdrobit fluierele picioarelor si au fost lasati sa-si dea sufletele. Ramasitele lor au fost arse, iar cenusa aruncata in lac.