Sint cunoscute indeosebi sub denumirea de "biblioteci de cartier". De fapt, acest nume peiorativ care invoca suburbiile si marginalizarea desemneaza filialele Bibliotecii Metropolitane, aflata in subordinea Consiliului General al Municipiului Bucuresti, inainte de 1989 cunoscuta ca Biblioteca "Mihail Sadoveanu". Singura sursa de finantare a acestei institutii, in momentul de fata, o reprezinta banii alocati de CGMB.

Soarta "bibliotecilor de cartier" este asemanatoare cu cea a multor institutii de cultura care cauta sa-si gaseasca drumul in noua realitate sociala si economica a Romaniei postdecembriste, cum ar fi teatrele si cinematografele. Comunistii, care faceau mult caz de raspindirea culturii in rindul maselor de oameni ai muncii, au deschis multe sedii de biblioteci publice in cartierele bucurestene, dar, in cunoscutul spirit heirupist, adesea fara o minima preocupare in ceea ce priveste calitatea edilitara a acestora.

Dupa ’89, multe dintre filiale au fost retrocedate si transformate apoi in restaurante, sali de fitness, saloane de frumusete, in majoritatea cazurilor fara sa se gaseasca solutii pentru transferarea lor in alte spatii. Unele sint in curs de renovare, pentru ca nu beneficiaza de minime facilitati pentru desfasurarea civilizata a activitatii, cum ar fi instalatiile sanitare. Frecvent, filialele sint adapostite la parterul unor blocuri, acestea fiind de obicei spatiile pe care primaria le poate pune la dispozitia Bibliotecii Metropolitane.

Doua zecimi din spatiul legal necesar

Conform cifrelor furnizate de Biblioteca Metropolitana, situatia in ceea ce priveste spatiul de care beneficiaza "bibliotecile de cartier" este cel putin dificila. Astfel, acestea functioneaza in mai putin de doua zecimi fata de spatiul legal necesar, care este de 28.845 de metri patrati.

Conform Legii bibliotecilor nr. 334/2002, cu citeva completari ulterioare, care incearca sa alinieze sistemul de biblioteci publice normelor europene in domeniu, in localitatile cu peste 10.000 de locuitori suprafata minima a bibliotecilor finantate din fonduri publice nu poate fi sub 0,015 metri patrati pentru un locuitor, ceea ce ar insemna 375 de metri patrati pentru o filiala standard, care sa includa sectii de imprumut, documente pentru adulti si copii, o sala de informare, documentare, lectura si manifestari si un microdepozit. "In momentul de fata, avem doar patru filiale care se apropie de aceste standarde", afirma Sergiu Gabureac, seful Departamentului relatii publice din cadrul Bibliotecii Metropolitane.

Aceeasi Lege a bibliotecilor spune ca ar trebui sa existe o filiala la minimum 25.000 de locuitori, un bibliotecar public la 2.500-5.000 de locuitori si o achizitie anuala de minimum 50 de documente la 1.000 de locuitori. Aceasta inseamna, conform estimarilor aceleiasi institutii, un numar de minimum 80 de filiale raspindite in toata Capitala. Or, in acest moment Biblioteca Metropolitana cuprinde 35 de filiale, dintre care 23 generale, sapte pentru copii si cinci specializate.

Cum s-au pierdut spatiile

Citeste si:

"Acest proces de pierdere a spatiilor Bibliotecii Metropolitane a inceput inainte de 1989, in epoca demolarilor lui Ceausescu", spune Rodica Cosmaciuc, director general adjunct al institutiei.

"Apoi a trebuit sa renuntam la multe spatii care erau improprii, oferite ca sedii de biblioteci publice la inceputul anilor ’50, cind s-a intimplat ca unele dintre ele sa fie, de exemplu, foste circiumi. La un moment dat, am fost constrinsi sa le parasim si s-a intimplat sa trecem cu o filiala prin mai multe spatii. Pot sa va dau exemplul filialei 'Nicolae Labis>> de pe strada Brasov, in Drumul Taberei, aflata acum in proces de renovare si extindere, care nu avea nici instalatie sanitara. In sfirsit, ultimul si cel mai important val al pierderii spatiilor a avut loc pentru ca acestea au fost retrocedate".

Chiar si la parterul blocurilor, se intimpla ca asociatia de locatari sa puna ochii pe spatiu, pentru a-l utiliza in scopuri comerciale. "Am avut probleme cu fostul administrator al blocului", spune Diana Goleanu, bibliotecara la filiala "Petre Ispirescu" din zona Dridu.

"Intentia lui era sa-l transforme in spatiu comercial, chiar daca apartine primariei. Din fericire, noul administrator a renuntat la idee, si pe deasupra sint oameni in bloc care vin sa imprumute carti de la noi si pe care ii bucura prezenta unei biblioteci aici."

Zone intregi din Capitala, neacoperite

Intre 2004 si 2006 s-au pierdut prin retrocedare 14 filiale ale bibliotecii. Ele au fost inlocuite doar partial, de exemplu prin acordarea a doua spatii in strada Traian si a altor doua in zona Unirii. "Acolo am dus, prin selectie, fondul de carte din filialele pierdute. Exista zone intregi din Bucuresti neacoperite, cum ar fi Banu Manta-Titulescu", spune Rodica Cosmaciuc.

"Trebuie sa gasim solutii ca sa utilizam la maximum fondul necesar, adaugam rafturi noi, aranjam cartile ca sa ocupe cit mai putin spatiu, le mutam din loc in loc", descrie situatia bibliotecara Gina Roman, de la filiala "G. Topirceanu" din cartierul Militari. Conform estimarilor Bibliotecii Metropolitane, necesarul la nivelul Capitalei ar cuprinde infiintarea de 3-7 filiale in fiecare sector.