Blocurile construite inainte de 1989 sint deficiente la capitolul confort termic. In plus, in cazul multora dintre acestea durata de viata normata este aproape de expirare. In aceste conditii, lucrarile de reabilitare termica si de consolidare devin necesare. Unii proprietari se arata reticenti din cauza costurilor si a deranjului cauzat de aceste lucrari. In ceea ce priveste costurile, problema se rezolva, mai ales in cazul reabilitarii termice, prin sumele suportate de la buget.

De asemenea, o astfel de investitie va creste valoarea de piata a acestor locuinte. Pentru acest an s-au alocat sume destul de mari pentru cele doua programe. Pentru programul privind proiectarea si executia lucrarilor de consolidare la cladirile de locuit multietajate incadrate in clasa I de risc seismic a fost alocata de la bugetul de stat suma de 8.500.000 lei prin Legea bugetului de stat nr. 486/2006. Pentru programul de reabilitare termica a blocurilor de locuinte a fost alocata de la bugetul de stat suma de 9.520.000 lei.

Cifre descurajatoare

Statisticile sint clare in ceea ce priveste situatia fondului de locuinte la nivel national. Astfel, conform recensamintului populatiei si locuintelor realizat in 2002, pina in 1944 s-au construit 51.789 de locuinte in blocuri, iar intre 1945 si 1970, alte 610.600 de locuinte in astfel de imobile. Intre 1971 si 1980, s-au mai construit 1.191.256 de locuinte in bloc, iar intre 1981 si 1989, 866.248 de locuinte.

Dupa 1990 s-au mai construit 123.740 de locuinte in blocuri. Au inceput sa se construiasca blocuri in anii ’50, dar in anii ’60 au aparut marile cartiere. In Capitala, in anii ’60 au inceput lucrarile in Drumul Taberei, Titan, Berceni. Anii ’70 si ’80 reprezinta etapa in care s-au realizat cu prioritate arterele importante ale Capitalei, printre care Stefan cel Mare, Mihai Bravu, Calea Mosilor, Colentina, Pantelimon, Oltenitei, Armata Poporului. Paralel s-au construit noi cvartale de blocuri in cele trei mari cartiere. Multe dintre ele vor expira in citiva ani, in conditiile in care legislatia dupa care au fost construite aceste blocuri prevede o durata de viata de 50 de ani. Astfel, proprietarii de locuinte din astfel de imobile vor trebui sa se gindeasca serios la efectuarea de expertize tehnice pentru a se identifica punctele sensibile ale cladirii, unde sint necesare interventii.

Procedura legala

Conform legislatiei in vigoare, autoritatile locale sint cele care identifica imobilele care necesita expertiza si interventie pentru consolidare. Dupa intocmirea fisei tehnice, vine rindul asociatiei de proprietari sa solicite expertiza tehnica. Autoritatile locale centralizeaza datele si estimeaza cheltuielile necesare pentru expertiza si le trimit autoritatilor centrale, care comunica fondurile aprobate pentru aceasta operatiune. Autoritatile locale stabilesc lista de prioritati si instiinteaza asociatiile de proprietari care se afla pe lista cu rezolutia "aprobat".

Dupa ce asociatia de proprietari aproba in adunarea generala efectuarea expertizei tehnice, se contacteaza expertul. Ulterior, tot asociatia aproba, cu votul majoritatii proprietarilor, proiectarea si executarea lucrarii, iar pentru aceasta solicita certificatul de urbanism. Ulterior, tot asociatia decide contractarea proiectarii si executarii lucrarilor si cere autorizatia de constructie.

Citeste si:

Conform oficialilor Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului, aceasta operatiune presupune, in principal: consolidarea sistemului structural al cladirii existente sau a unor elemente structurale ale acesteia; introducerea unor elemente structurale suplimentare si/sau repararea elementelor nestructurale ale cladirii existente; imbunatatirea terenului de fundare, termoizolarea si/sau hidroizolarea cladirii si/sau a instalatiilor aferente in zona de interventie; desfacerea si refacerea finisajelor in zona de interventie; desfacerea si refacerea instalatiilor si/sau a echipamentelor in zona de interventie si, dupa caz, inlocuirea acestora sau a unor elemente componente.

De unde vin banii

Costurile depind de situatie, dar sint destul de mari. "Durata acestei operatiuni depinde de la caz la caz, apreciez ca este de 60-75% din durata necesara pentru construirea imobilului. In ceea ce priveste pretul, consider ca acesta reprezinta peste 50% din pretul de construire", spune Ciprian Ana, administratorul firmei Policons Grup. Se poate vorbi despre un pret care porneste de la 150-200 de euro/mp. Statul se implica prin programe anuale in executarea unor astfel de operatiuni.

Oficialii MTCT spun ca in prezent legislatia in vigoare prevede facilitati financiare pentru proprietarii locuintelor din cladirile de locuit multietajate incadrate prin raportul de expertiza tehnica in clasa I de risc seismic si care prezinta pericol public nominalizate in programe anuale de actiuni, aprobate prin hotarire de guvern, si anume: alocarea anuala de fonduri din bugetul MTCT pentru finantarea cheltuielilor privind proiectarea si executia lucrarilor de consolidare; restituirea, la terminarea lucrarilor de consolidare, a sumelor avansate de la bugetul de stat pentru executia lucrarilor de consolidare, in rate lunare, egale, in lei, fara dobinda, cu o durata de rambursare de pina la 25 de ani de la data receptiei lucrarilor de consolidare de catre proprietarii cu venituri peste venitul mediu pe economie; scutirea de la plata ratelor lunare a proprietarilor locuintelor care realizeaza venituri medii nete lunare pe membru de familie sub cistigul salarial mediu net lunar pe economie. Pina la rambursarea sumei, apartamentele vor fi ipotecate si vor putea fi vindute doar dupa platirea integrala a sumei respective catre stat.

Problema caldurii

Reabilitarea termica aduce profit nu numai prin cresterea valorii de piata a apartamentului, ci si prin reducerea consumului de caldura. In Romania exista 4,8 milioane de cladiri cu 8,1 milioane de locuinte, din care fondul locativ din mediul urban reprezinta 1,1 milioane de cladiri cu 4,2 milioane de locuinte. "Nu mai putin de 58% dintre locuintele situate in orase vor trebui reabilitate termic", a spus in urma cu citeva luni Laszlo Borbely, ministrul delegat pentru Lucrari Publice.

"In momentul in care s-a proiectat, s-au urmarit costuri mai mici. Nu s-au facut reduceri de costuri la structura, ci la finisaje", spune arhitect Constantin Jugurica, consilier la Proiect Bucuresti SA. Acesta spune ca nu s-a facut aproape nimic pentru izolarea termica a blocurilor. Nu este o investitie complexa. Intr-o varianta mai simpla, pentru izolarea termica a peretilor interiori ai apartamentelor se curata peretele, apoi se pune vata minerala, iar peste aceasta se plaseaza placa de rigips.