Povestea martisorului

Un fir rosu, altul alb. Impletite, aduc bucurie. Se prind la reverul hainei, cu un zimbet, an de an, de 1 Martie. Se poarta citeva zile sau pina da vremea calda - nu mai conteaza. Important este ca, indiferent de vremuri ori de lipsuri, rom‰nii gasesc, la fiecare inceput de primavara, timp sa se aplece asupra tarabelor cu martisoare, sa le priveasca, sa le aleaga si sa le daruiasca celor dragi. Este o traditie care a reusit sa se pastreze si chiar sa se dezvolte.

La inceput a fost un banut. Apoi o ghinda, un nasture, un lemn usor mestesugit ori o moneda gaurita de care se legau doua ate impletite - una alba si alta neagra. In timp, rosul a luat locul negrului. Iar de la moneda s-a ajuns la forme diferite, ciudate ori haioase. Chiar si alte cadouri sint acum legate cu snurul de martisor.

Culorile, doua stari sufletesti opuse

Initial, snurul avea doua culori, alb si negru, pentru ca inainte culoarea neagra nu era asociata mortii, suferintei. Mai tirziu, negrul a fost inlocuit de rosu, semn al tineretii, al frumusetii, al vitalitatii. "Rosu semnifica primavara, asociata unui inceput. Martisorul este un simbol care marcheaza drama anotimpurilor - a unuia care se duce si a altuia care sta sa vina", a explicat Ovidiu Focsa, muzeograf al Complexului National Muzeal "Moldova" din Iasi. "Atele martisorului inseamna doua stari opuse: intuneric-zi, iarna-primavara, bucurie-tristete. Este un prag de trecere intre anotimpuri", ne-a spus si Maria Mindroana, muzeograf la Muzeul Satului Banatean din Timisoara.

Mamele faceau martisoarele

"In trecut, mamele erau cele care faceau martisoarele, special pentru copii. Treptat, ele au inceput sa fie purtate si de fete, apoi si de femeile mai tinere", ne-a spus Ioan Tosa, sef de sectie al Muzeului Etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca. "Se purta la incheietura miinii drepte, la git, ca un colier, iar barbatii il puneau la caciula ori la palarie. Se punea si la case, la porti, pe acoperis, sa fie locuinta protejata de duhurile rele ale iernii", ne-a explicat si Doina Isfanoni, cercetator etnolog la Muzeul Satului din Bucuresti. Acum martisoarele se mai pun la revere. Insa in marile orase rar mai pot fi vazuti oameni care sa il poarte. In schimb, il daruiesc si il primesc cu drag.

Mici superstitii

Exista si citeva superstitii legate de martisor. De pilda, mamele, cind puneau martisorul copilului, trebuiau sa aiba mare grija sa nu fie vazute de femeile insarcinate. "Se considera ca viitoarea mama va naste un copil patat pe fata", ne-a povestit Ioan Tosa. O alta credinta populara vorbeste despre faptul ca martisorul are proprietatea de a-l apara pe purtator de diferite boli. "Copilul trebuie sa fie rumen la fata si sa nu aiba pete de la vint. Pentru asta trebuia sa poarte martisorul. Si fetele, se spunea, erau aparate de razele soarelui, sa nu se bronzeze, de catre martisor", a explicat Tosa. "Exista credinta ca martisorul pazeste de razele orbitoare ale soarelui", sustine si Ovidiu Focsa.

Atele martisorului trebuiau neaparat impletite pentru ca "nodurile sau impletiturile tin ghinionul in loc, iar cine purta martisor nu era scuturat de friguri peste vara", ne-a spus Alina Mandai, muzeograf al Muzeului Etnografic din Brasov. Se mai spune ca martisorul alunga si deochiul.

O alta superstitie este legata de "babe". De pe 1 pina pe 9 martie, se alege o zi din acest interval, o "baba" adica. Cum va fi vremea in acea zi, asa ii va merge tot anul celui care si-a ales-o.

Pina cind se poarta

Martisoarele se daruiau, se primeau si se purtau pina cind se zarea primul arbust inflorit. Atunci se prindea martisorul pe o ramurica inflorita ori pe un trandafir. Altii purtau martisorul pina ce soseau berzele, cind il aruncau dupa ele, spunind: "Na-ti negretele si da-mi albetele!". "In unele zone se purta pina la Florii, in altele pina de Sfintul Gheorghe sau pina la Armindeni, de 1 mai. De fapt, se poarta pina cind intreaga natura se revigoreaza, pina ne lepadam de hainele groase", ne-a explicat Ovidiu Focsa.
Cu moneda de la martisor se cumpara vin rosu, care se bea pe iarba, de Armindeni, ca oamenii sa fie sanatosi peste an. "In Prahova, de exemplu, fetele mergeau la birt si cumparau cas, piine alba si vin rosu, dupa care se organiza o mica petrecere", ne-a declarat cercetatorul etnolog Doina Isfanoni.

Astazi, un ritual al darului

Astazi, 1 Martie a devenit, in mare masura, doar un prilej de a darui. "Obiceiul martisorului, extrem de vechi, a capatat astazi conotatii pur comerciale si lasa mult de dorit. E adevarat ca nu avem nici un tipar pentru martisor, in afara de acea moneda, insa oamenii cu gust stiu sa aleaga intre martisoarele autentice si kitsch-uri. Acum martisorul a devenit un ritual al darului, cu conotatii de dragoste - de aici si formele de trifoi, de inimi, de flori. Cam pe aici se invirte registrul tematic al martisorului de astazi". Cert este, spune Doina Isfanoni, ca "la inceput de primavara simtim nevoia de martisor, fie ca-l purtam trei zile ori 90. A devenit un reflex cultural al rom‰nilor, chiar daca este vorba despre un bun comercial".

"Pentru ca ne pasa de cei din jur"

"Un obicei ce apartine zonelor balcanice, martisorul simbolizeaza inceputul. Daruim martisoare pentru a arata ca ne pasa de cei din jur, pentru a arata ca tinem la cineva, ca iubim. E o nevoie de a ne incadra in normalitate. Daca nu primesti, mai ales femeile, se intreaba de ce, care e problema", ne-a declarat psihiatrul Florin Tudose.

Ce trebuie sa facem de 1 Martie

Indiferent ca sintem barbati sau femei, tineri sau batrini, 1 Martie trebuie sa ne prinda curati si imbracati in straie de sarbatoare. Intimpinam venirea primaverii, un nou inceput, care poate sa fie mai frumos, mai bogat, mai puternic. De Martisor, acum, nu mai exista decit o singura regula - aceea de a darui. Daca la inceputurile martisorului cea care il daruia era femeia cea mai batrina din casa, iar cel care il primea - copilul, acum nu se mai tine cont de aceasta regula.

Ne-am obisnuit insa ca barbatii sa daruiasca femeilor, iar copiii - celor mai in virsta. Doar in unele zone din Moldova - in nord - fetele daruiesc baietilor, urmind ca ele sa primeasca daruri de 8 Martie. Insa, indiferent cine da si cine primeste, un lucru este cert: inceputul primaverii este si va ramine un prilej de a darui, de a arata celor din jur ca ne pasa de ei.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe