Daca nu mai privim migratia fortei de munca autohtone dintr-un unghi atat de intunecat, vom putea observa si efectele pozitive pe care le poate avea acest fenomen. Astfel, o parte dintre romanii care pleaca peste granita ca angajati intr-o tara straina, se intorc in tara sa devina patroni.

Potrivit unui studiu efectuat de de Fundatia pentru o Societate Deschisa, 16 la suta dintre romanii care au fost plecati la munca in strainatate au investit banii castigati peste granita in dezvoltarea unei afaceri.

Mai mult de atat, numarul celor care vor sa-si valorifice munca in strainatate in propria afacere se prefigureaza a creste simtitor.

Analiza amintita releva faptul ca 25 la suta dintre lucratorii romani aflati peste granita au declarat ca acesta este motivul pentru care au ales calea migratiei, de a demara o afacere in tara. Totodata, circa 20 la suta dintre repondentii din tara intentioneaza sa emigreze pentru a face rost de bani pentru a-i investi intr-o potentiala afacere.

Locuintele - prioritare pentru cei reveniti in tara

De asemenea, se pare ca romanul a chibzuit banii obtinuti din munca prestata peste granita. In raportul fundatiei se arata ca 11% dintre emigrantii romani din mediul rural si-au cumparat o locuinta in tara, procentul celor din mediul urban care si-au permis acest lucru ridicandu-se la 17%.

In ceea ce priveste procentul celor care si-au construit o locuinta din remuneratia obtinuta peste granita este de 27 la suta in mediul rural si 13 la suta in cel urban. Cei care si-au extins sau modernizat locuinta sunt sensibil mai multi decat cei din categoriile de mai sus. Astfel, in mediul urban circa 75% dintre imigranti si-au imbunatatit starea locuintei.

Totodata, 28% dintre repondentii din mediul rural si 37 la suta din cel urban si-au achizitionat un autoturism cu banii castigati "afara".

Citeste si:

Peste 2 milioane de emigranti

Potrivit studiului "Locuirea temporara in strainatate. Migratia economica a romanilor: 1990-2006", dupa 1989, din 20% dintre gospodariile din Romania a plecat cate o persoana la lucru in strainatate, iar dupa 2002, fenomenul migratiei a crescut cu aproximativ zece procente.

De asemenea, doua treimi dintre plecarile de dupa 1989 s-au inregistrat in perioada 2002-2006. Migratia romanilor in strainatate s-a produs in trei etape. In prima etapa, rata anuala a plecarilor a fost de sub trei la mie, iar principalele destinatii au fost Turcia si Israel, in etapa a doua rata anuala a crescut la sapte la mia de locuitori, iar destinatia preferata a fost Italia, in timp ce dupa 2002 rata de emigrare temporara s-a situat intre noua si 28 la mia de locuitori cu destinatii favorite Italia si Spania. Cu toate ca numarul romanilor care au migrat in scop de munca a crescut considerabil in ultimii ani, cercetatorii afirma ca dupa 2007 nu va avea loc "un exod al romanilor" in strainatate.

Potrivit lui Dumitru Sandu, coordonatorul proiectului, in prezent, in strainatate exista un nucleu de romani de aproximativ un milion si opt sute de mii, cifra care se majoreaza cu aproximativ 200.000-400.000 de persoane, in functie de anotimp sau de alti factori.

Perioada limitata

Sandu a spus ca migratia de dupa aderarea Romaniei la UE va fi strans legata de evolutia economiei romanesti. "Daca decalajul intre salariul in constructii, de exemplu, nu va mai fi foarte mare comparativ cu cel din tarile UE, romanii vor prefera sa munceasca in tara lor decat sa plece", a spus coordonatorul studiului. De asemenea, majoritatea romanilor care intentioneaza sa migreze in urmatorii ani o fac pentru munca pe o perioada determinata, intentia lor fiind de a se intoarce in tara pentru a investi banii castigati.

Principalul motiv pe care il invoca este "motivatia emotionala", in ciuda diferentelor dintre castigurile din strainatate si cele din tara. Studiul "Locuirea temporara in strainatate. Migratia economica a romanilor: 1990-2006" a fost efectuat in luna august 2006, pe un esantion national de 1.400 de persoane, precum si in 800 gospodarii de emigranti din doua regiuni din Vrancea si Teleorman. Studiul a fost realizat de Fundatia pentru o Societate Deschisa, in colaborare cu Gallup Organization Romania.