Universitatea Bucuresti pune la dispozitia studentilor 4.905 locuri de cazare in caminele proprii pentru anul universitar 2006-2007, a declarat consilierul in domeniul relatiilor publice din cadrul Universitatii Bucuresti, Simona Radulescu.

Studentilor Facultatii de Administratie si Afaceri le sunt repartizate 100 de locuri, celor de la Biologie - 190, de la Chimie - 212, Drept - 287, Filosofie - 110, Fizica - 588 , Geografie - 354, Geologie si Geofizica - 110, Istorie - 175 si Jurnalism si Stiintele Comunicarii - 106. Cele mai multe locuri de cazare in camine - 588 - le vor fi repartizate studentilor Facultatii de Fizica, in timp ce 462 vor reveni studentilor de la Facultatea de Limbi si Literaturi Straine, 438 - celor de la Litere, 307- celor de la Matematica si Informatica, 300 - studentilor de la Psihologie si Stiintele Educatiei, iar 301 - celor de la Sociologie si Asistenta Sociala. Facultatii de Stiinte Politice ii sunt alocate 70 de locuri in camine, celei de Teologie Baptista - 20, de Teologie Ortodoxa - 282, de Teologie Romano-Catolica - 30, Departamentului de Tehnologii - 4, Scolii Doctorale Franceze - 12, Biroului Relatii Internationale/ Erasmus - 96, iar doctoranzilor si celor care vin la specializare - 251 de locuri. Locurile in camine sunt repartizate studentilor in functie de media obtinuta in anul anterior, in functie de cazul social prezentat, luandu-se in calcul daca solicitantul prezinta o situatie speciala.

Luna septembrie este pentru studentimea romaneasca probabil cea mai importanta luna a anului universitar. Nici nu se termina bine sesiunea de admitere ca incepe loteria restantelor. Dar nebunia nici nu a inceput... adevarata harababura o reprezinta pentru studentul provincial marea operatiune anuala de obtinere a unui loc intr-un camin studentesc.

Ce nu te omoara, te face mai puternic

Caminele din complexul studentesc Regie arata intr-o maniera ce nu poate fi descrisa prin cuvinte, pentru simplul motiv ca nu s-au inventat astfel de cuvinte. Usile de la toalete fara clante, cu cativa centimetri mai inalte decat nivelul gresiei. "Dotate" cu gauri umplute cu hartie igienica, pentru ca, la urma urmei, toaleta reprezinta un loc intim, si nu poti sa te desfasori in voie atunci cand stii ca te-ar putea privi si altii. Baterii sanitare, in proportie de 90%, defecte. In momentul in care doresti sa faci un dus si dai drumul la apa calda, pe langa faptul ca mai verifici o data sa vezi daca ai nimerit robinetul care furnizeaza apa cu temperatura dorita, ramai contrariat. Curge apa, dar nici prin sita dusului, nici prin robinet. La o privire mai atenta iti dai seama ca apa curge pe langa racord.

Salteaua buclucasa

Zilele trecute am inchiriat un loc intr-unul dintre apartamentele din complexul studentesc Regie. O suta de mii de lei pe noapte, timp de treizeci de zile, rezulta trei milioane. Totul legal! Nu doream decat sa am unde sa dorm si sa fac un dus atat de necesar pe caldurile astea. Dimineata m-am infatisat la administrator sa-mi iau camera in primire. Foarte repede, acesta, cu jumatate de gura, mi-a luat datele si m-a plasat femeii de serviciu care mi-a spus sa o urmez. M-am conformat intocmai, am ajuns intr-o sala transformata in depozit de la etajul intai, unde respectiva persoana mi-a inmanat o cheie si o saltea. Bine, bine, am inteles ce-i cu cheia, dar salteaua? Am primit lamuriri ca trebuie sa o car pana la etajul patru unde aveam camera. Cum adica? Nici nu puteam sa o ridic de jos, dar sa o mai urc si trei etaje. Mi-am facut curaj si am intrebat daca domnia sa poate sa care singura respectiva saltea. "Nu!", mi s-a raspuns. "Si credeti ca eu singura pot?", am replicat. "Si eu ce sa-ti fac daca nu poti?", mi se raspunde. "Sa ma ajutati", zic. "Dar ce crezi, draga, ca pe mine ma ajuta cineva cand ma vaiet?!".

Descurca-te singur

Fara saltea nu puteam dormi, asa ca am batut la prima camera si am rugat unul dintre baieti sa ma ajute in problema cu salteaua. Am fost ceva mai norocoasa de data aceasta. Baiatul s-a oferit sa o urce singur trei etaje, chiar mai mult de atat, sa o aseze pe patul supraetajat unde aveam loc. Multumesc frumos si cat se poate de sincer si imi continui activitatea de "pozitionare" in noul lacas. Descopar ca patul in care urma sa-mi petrec o luna de zile este mai inalt decat mine. Nu m-a inzestrat natura cu o statura extrem de impunatoare, doar un metru si 58 de centimetri.

Incerc sa gasesc o cale pentru a ajunge in patul de sus. Scara la pat nu exista, asa ca iau un scaun, pun un picior ca sa ma inalt, insa nu ajung indeajuns de sus ca sa ma ridic in pat. Incerc sa gasesc un punct de sprijin mai inalt si observ ca la un capat al patului exista o bara transversala. Imi sprijin celalalt picior si, aproape la limita, reusesc sa ajung destul de sus pentru a accede in pat. Victorie! Everestul a fost escaladat. Am castigat o batalie, insa. Nu si razboiul.

Citeste si:

Alte surprize

Nu foarte tarziu apar si doua dintre colegele mele de camera si, din vorba in vorba, aflu ce "responsabilitati" au cei cazati in camine. Femeia de serviciu nu face niciodata curatenie in modul si in baile din modul. "Nu intra in atributiile ei. Asa a fost de cand stau eu", imi explica una dintre colege cu o experienta de camine studentesti din Regie de cinci ani. In termeni mai concreti, asta inseamna ca studentii trebuie sa dezinfecteze toaletele, sa spele pe jos, sa curete holul din modul si toate acestea din resursele proprii. Mopul, galeata, dezinfectantul si toate cele trebuitoare, reprezinta pentru studentul din Regie elemente ale "trusei de student caminist". Dupa ce aflu ce si cum in legatura cu baia, cealalta colega ma avertizeaza sa nu ma sperii cand, spre seara, o sa apara si chiriasii care stau "ilegal" in camera. Gandacii! "Nu erau pana acum, dar de cateva luni au inceput sa apara tot mai multi", se scuza ea.

Septembrie ultimul bal: caminiada

Sfarsitul lunii septembrie aduna astfel an de an in campusurile universitare o multime pestrita de studenti (sau mai putin studenti) hotarati sa-si rezolve in aceste zile problema cazarii pentru anul urmator. Intr-o Romanie in schimbare, la portile Europei, legea junglei din camin este si va ramane probabil aceeasi din fiecare an: cozi enorme, maini intinse, acte si vrafuri de dosare, studenti de profesie studenti, spagi, fictivi, telefoane, mamici cu sacose si boboci inlacrimati, tipete, amenintari, bagaje si reclamatii.

Adevaratii cunoscatori stiu insa ca dincolo de aceasta nebunie aparenta lucrurile sunt de fapt foarte clare. Un student rodat de ani si plin de experienta ne linisteste: "totul se aranjeaza pe bani, in camin administratora e rector!"

O alta modalitate de a obtine un loc de cazare este de a te inscrie la o facultate unde admiterea se face pe baza de dosar. De regula, facultatile cu o concurenta redusa atrag candidati care se inscriu din varii motive. Cristina S. are 22 de ani, este vanzatoare la un fast-food din Plaza Romania si studenta la Facultatea de Fizica a Universitatii din Bucuresti. Singurul motiv pentru care a ales fizica, spune ea, este faptul ca "am vrut neaparat sa plec de la parinti si de la tara si auzisem ca la fizica se intra usor".

O alta solutie o reprezinta gasirea unui "fictiv", acesta fiind un student care are drept legal de a sta in camin, dar nu este interesat avand alte alternative de cazare. Astfel Aurel R. are 29 de ani, locuieste in Bucuresti fara acte legale si de doi ani "studiaza" chimia la aceiasi universitate. Rationamentul lui este unul simplu: sa obtina un loc intr-un camin, daca se poate cat mai bun, pentru a-l vinde toamna la un pret cat mai avantajos unui student "disperat".

Pentru a intelege de ce aceasta stare de fapt se perpetueaza an de an in campusurile tarii, am cerut lamuriri d-nei Luminita Rosca, prodecan al Facultatii de Jurnalism si Stiintele Comunicarii - Bucuresti care ne-a explicat motivele pentru care raportul cerere-oferta in privinta locurilor in camine se deterioreaza de la un an la altul. Astfel, lipsa fondurilor pentru constructia de noi camine si renovarea celor deja existente a dus la diminuarea capacitatii de cazare. In acelasi timp solicitarile au crescut ca urmare a cresterii numarului de studenti admisi, precum si datorita problemelor sociale majore cu care se confrunta foarte multi dintre ei.

Ca exemplu Facultatea de Jurnalism a beneficiat in 2004 de 118 locuri in camin, in 2005 de 114 iar in acest an beneficiaza de 106 locuri in conditiile in care numarul studentilor a fost de 745 in anul universitar 2005-2006 si va fi de peste 800 in acest an. Ne invartim intr-un cerc vicios: criteriile de alocare a locurilor pe facultati sunt date de numarul de studenti bugetari ai fiecarei facultati; unele facultati precum chimia, fizica, matematica si altele nu au candidati la admitere si atunci mirajul unui loc in camin, garantat la aceste facultati, devine un factor de motivare pentru inscrierea la o admitere pe baza notei de la bacalaureat. In acest fel cohorte de tineri care nu doresc sa studieze si sa profeseze in aceste domenii se inmatriculeaza (consumand astfel importante resurse bugetare) si obtin mult ravnitul loc la camin....

Poate ca mai logic ar fi ca locurile la camin sa se aloce proportional cu concurenta la admitere sau cu performantele studentesti. Poate, dar cine are interesul sa sprijine studentii meritorii si facultatile exigente?