Intr-un studiu al German Marshall Fund, romanii sunt cei mai ferventi suporteri ai presedintelui Bush in Europa si apar pe locul trei in topul celor care sustin rolul de lider al SUA in relatiile internationale

In studiul "Tendinte transatlantice 2006", fundatia German Marshall Fund of the United States prezinta stadiul relatiilor transatlantice asa cum este perceput el de americani si de respondenti din 12 state europene, printre care si Romania. In conditiile in care perceptia favorabila a SUA in UE tinde sa se reduca, in Romania sprijinul pentru rolul de lider mondial al SUA ramane in continuare ridicat, cu 47%. Procentajul este mai mare doar in Olanda si Marea Britanie, cu 51%, respectiv 48%. Media raspunsurilor favorabile din cele 12 state europene analizate este de numai 37%. Scaderea este spectaculoasa daca tinem seama ca in 2002 sustinerea pentru politica externa a SUA in Europa era de 64%.

Romanii il aproba pe Bush mai mult decat o fac americanii

In ceea ce priveste sustinerea pentru politica promovata de actualul sef al administratiei de la Washington, George Bush jr., procentajele sunt si mai mici. Doar 18% dintre europeni o aproba si 40% dintre americani. Astfel ca Romania a ajuns sa conduca la acest capitol, cu 42%.
Respondentii romani au dat cele mai multe raspunsuri afirmative si la intrebarea "Credeti ca largirea in continuare a Uniunii va face ca aceasta sa joace un rol mai mare in politica internationala?": Romania - 85%, Bulgaria - 82%, Spania - 78%, Polonia - 77% s.a.m.d.

Respondentii europeni considera, in proportie de 62%, ca largirea Uniunii Europene va aduce pacea si democratia la granitele sale, insa 58% apreciaza ca va fi mai dificila constituirea unei identitati europene. Autorii studiului au constatat ca noile tari membre ale UE incluse in studiu (Polonia si Slovacia) si cele in curs de aderare (Romania si Bulgaria) nu pot fi considerate ca un bloc unitar deoarece au opinii diferite in diverse chestiuni. Astfel, daca polonezii si romanii sprijina mai mult politica presedintelui Bush, dar si implicarea mai mare a UE in politica mondiala, raspunsurile bulgarilor si ale slovacilor sunt mai apropiate de media celorlalte tari europene.

Citeste si:

Opinii contra curentului european

O alta pozitie singulara a Romaniei este conferita de gradul cel mai mare de sustinere pentru aderarea Turciei la Uniunea Europeana, de 37%.

In contrast, doar 21% dintre ceilalti europeni apreciaza ca aderarea Turciei este un lucru bun, iar tendinta este descrescatoare. Nici macar turcii nu mai sunt atat de dornici de aderare, sondajul relevand o scadere cu 20 de procente ai celor care doresc sa devina cetateni UE de la 73% in 2004 la 54% in 2006. Nu in ultimul rand, Romania prezinta o situatie aparte si in ceea ce priveste coordonarea politicilor externe americana si a UE. Daca 55% dintre europeni sustin ca UE ar trebui sa adopte o abordare mai independenta a chestiunilor diplomatice si de securitate, romanii apreciaza in proportie de 51% ca se impune o apropiere mai mare intre americani si europeni in aceste probleme. Scorul este chiar mai mare decat cel inregistrat in SUA, de 45%, in scadere cu 15 procente fata de 2004.

In paralel, a scazut si numarul europenilor care considera ca NATO este esential pentru securitatea tarii lor, de la 69% in 2002 la 55% in 2006. Daca europenii si americanii s-au cam saturat unii de altii, ii unesc in continuare temerile comune: 66% dintre europeni si 79% dintre americani apreciaza ca terorismul este o amenintare extrem de importanta. Fundamentalismul islamic ocupa locul doi in acest "top al fricii", cu 58% in Statele Unite si 52% in tarile europene studiate.