Gruparea "Brancusi" a dezvoltat pe parcursul mai multor ani o piata subterana a afacerilor cu piese de arta contrafacute si atribuite sculptorului de la Hobita. "Operatiunile speciale" ale gruparii, finalizate prin obtinerea de milioane de dolari, tradeaza actiuni de promovare a artei false, sustinte din umbra chiar de reprezentanti ai unor servicii de informatii interne. Victimele sistemului, banci comerciale sau oameni de afaceri, au ajuns pagubite si din cauza institutiilor statului, ale caror autorizatii de "oameni de arta" contribuie la atestatea falsului stil Brancusi.

"Operatiunile speciale" ale gruparii "Brancusi"

Activitatea gruparii "Brancusi" a fost, in timp, extrem de profitabila, sumele obtinute din operatiunile financiare ajungand, poate, la sute de miliarde de lei. Acum, cand articolele Jurnalului National au dus la destramarea gruparii, capii acesteia se invinovatesc reciproc, pozand in acelasi timp in brancusologi sau mecena. Azi, supunem atentiei autoritatilor afaceri care frizeaza Codul Penal.

Ideea in jurul careia s-a constituit gruparea "Brancusi" vine dintr-o greseala a scriitorului Petre Pandrea, care scria in cartea sa "Brancusi. Amintiri si exegeze" ca sculptorul "a lasat mostenire o arta revolutionara compusa din circa 720 de piese…" Mai mult ca sigur, spun specialistii, autorul a vrut sa scrie "220 de piese", cataloagele recunoscute international avansand cifre intre 218 si 220. Manuscrisul cartii lui Pandrea a fost pastrat de Marin Mihalache, unul dintre cei care s-au luptat si au convins autoritatile comuniste sa organizeze prima expozitie Brancusi in Romania. Dupa decembrie ’89, Marin Mihalache ofera manuscrisul spre publicare Editurii Fundatiei "Constantin Brancusi". Asa afla cei care se organizau in ceea ce noi numim gruparea "Brancusi" de diferenta dintre numarul lucrarilor marelui sculptor vehiculat de cataloagele internationale si cel tiparit in cartea lui Pandrea. Nu stim sigur daca membrii gruparii si-au propus sa descopere 500 de astfel de lucrari, dar cert este ca s-au bazat pe aceasta diferenta pentru a "autentifica" orice piatra care aducea a Brancusi. In rest, Jurnalul National a aratat cine si cum expertiza, autentifica, evalua si comercializa pe banda rulanta piesele incadrate in diferenta dintre 218 si 720, dar si contraexpertizele care dovedeau falsurile. Acum vom prezenta si afacerile derulate cu astfel de "opere" lasate garantii in schimbul unor sume de zeci de miliarde de lei.

GRAU CONTRA BRANCUSEI

Patronul unei firme barladene, victima a acestei grupari, a apelat la Jurnalul National, exasperat fiind de indolenta autoritatilor, recte Politia si Parchetul. Unul dintre cei care a intrat in contact cu aceasta grupare este Ionel Curelaru, patronul firmei barladene SC Donalucii SRL. Dupa parteneriatul cu Bogza, Ionel Curelaru a devenit "fericitul" depozitar a doua "pietroaie", dupa cum el insusi se exprima, atribuite lui Brancusi, dar cu care nu are ce face. Prejudiciul, plus penalitatile, se ridica la 10 miliarde de lei. Astfel, in data de 14 februarie 2003, intre SC Donalucii SRL Barlad si una dintre firmele patronate de Bogza, SC Delta Agro Int’l SA, a fost incheiat un contract de asociere in vederea derularii unui import de 75.000 tone grau, din Republica Bulgaria. Conform contractului incheiat, SC Donalucii SRL trebuia sa vireze suma necesara pentru aducerea graului in Romania, unde urma sa fie valorificat, iar beneficiul obtinut sa se imparta intre cele doua societati.

Patronul SC Donalucii a semnat contractul, desi ulterior avea sa afle ca Bogza nu contractase decat 25.000 de tone de grau, si nu 75.000 de tone. In fine, Curelaru povesteste cum Bogza i-a prezentat o serie de contracte, care ar fi asigurat o desfacere rapida a graului importat, pe piata interna si obtinerea unui profit imediat. Dupa semnarea contractului si primirea a 6,3 miliarde de lei, in transe scurte, cei doi au folosit banii in alte scopuri, respectiv pentru achitarea unor datorii mai vechi catre alte societati. Una dintre aceste societati este SC Taco Sistem SRL, din Targoviste, careia cei doi i-au achitat o datorie mai veche de 500 milioane lei, din sumele virate de Donalucii SRL, plata ce s-a efectuat prin instrumente bancare. Curelaru acuza si faptul ca in favoarea firmei lui Bogza a mai emis si doua file cec in valoare de cate 2 milioane fiecare, file cec scontate la Banca UNICREDIT Bucuresti. In aceste conditii, patronul SC Donalucii SRL Barlad sustine ca a avut mai multe discutii telefonice si personale cu cei doi, care s-ar fi obligat sa-i restituie toata suma cu care a fost prejudiciat. Dar pentru ca Ionel Curelaru sa nu intre la banuieli, i s-au lasat in garantie, ce altceva, decat doua pietroaie potezate "Bufnita" si "Sarut", atribuite lui Brancusi. Evident, expertiza era facuta de celalalt cap al gruparii "Brancusi", Lucian Radu Stanciu, cel care a si evaluat "operele" la nici mai mult, nici mai putin de 5 milioane de dolari. Nici pana la aceasta data datoria nu a fost stinsa si nici statuetele nu au revenit in proprietatea SC Donalucii SRL.

ACTE BANCARE FALSIFICATE

Inca un aspect penal invocat de catre Curelaru se refera la emiterea, de catre Bogza, a doua file cec in favoarea SC Donalucii SRL, cu scadenta de plata la data de 12 mai 2003, data la care aceste cecuri au fost refuzate, neavand acoperire in banca. In ciuda acestei tepe, SC Donalucii SRL cade din nou in plasa lui Bogza, care, printr-o desavarsita arta a persuasiunii, convinge ca este de buna credinta si ca pentru a-si achita datoriile trebuie ajutat financiar. Asadar, Ionel Curelaru este convins sa efectueze un credit bancar la BCR, sucursala Barlad, in valoare de 7,2 miliarde de lei, cu termen de rambursare de 60 de zile. Acest credit a fost garantat de oamenii lui Bogza cu un teren, in comuna Stefanesti, judetul Ilfov, in suprafata de 59.427 mp, proprietatea girantului Sandu Mioara, in valoare de peste 10 miliarde de lei si valoare admisa de 8 miliarde. Calculele lui Curelaru erau simple: fac creditul, si daca Bogza nu il achita, banca va confisca terenul lui Bogza. Gresit! In momentul de fata, Bogza invoca faptul ca terenul nu apartine lui Sandu Mioara, ci altui proprietar. Cu alte cuvinte, cu un act de proprietate fals este inselata atat banca, cat si Curelaru. Aceasta operatiune a adus in conturile firmei lui Bogza alte 7,2 miliarde de lei. Victima? Curelaru, cel care a pierdut si cele peste 6 miliarde din afacerea "grau bulgaresc", dar si aceste 7,2 miliarde pe care BCR Barlad vrea sa le recupereze, ciudat, nu prin executarea garantiei, adica a terenului cu proprietate pierduta, ci prin executarea SC Donalucii. Evident, la cele aproape 15 miliarde pierdute de Curelaru se mai adauga si penalitatile impuse de banca, prejudiciul acestuia sarind peste 20 de miliarde de lei.

PROMENADA UNUI DOSAR

A trecut exact un an de cand dosarul penal al lui Bogza a intrat in circuitul Politie-Parchet. IGP ne-a adus la cunostinta ca, initial, dosarul "a fost luat in supraveghere de Parchetul de pe langa Tribunalul Bucuresti, care l-a solicitat spre studiu la 11.02.2004. Avand in vedere valoarea prejudiciului, la data de 18.02.2004, aceasta institutie a inaintat dosarul Parchetului de pe langa Curtea de Apel Bucuresti, unde a fost inregistrat cu numarul 1388/ P/2004, iar la data de 21.05.2004 a fost trimis Serviciului de Investigare a Fraudelor, din cadrul DGPMB, unde a fost inregistrat cu nr. 106249/2004". In fine, mai aflam ca de dosar se ocupa o doamna procuror, Iulia Petrescu, din cadrul Parchetului de pe langa Curtea de Apel Bucuresti, care pana in prezent s-a ocupat de audierea persoanelor vatamate, Curelaru Ionel si Curelaru Lucica, audierea "faptuitorilor Bogza Adrian si Puscasu Cristian" si a celorlalti membri ai gruparii care a "operat" in acest caz, inclusiv a proprietarei terenului, Sandu Mioara. De asemenea, s-a dispus efectuarea expertizei grafoscopice in cazul actului bancar falsificat si prezentat ca fiind emis de catre BCR Barlad, in scopul radierii ipotecii asupra terenului cu care s-a garantat creditul facut de Curelaru pentru Bogza. In acelasi dosar, au mai fost ridicate documente contabile ale SC Delta Agro Int’l SA, iar invocand aceeasi valoare a prejudiciului, dosarul va fi trimis la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.

"BUFNITA" SI "SARUTUL"

In ceea ce priveste pietrele lasate garantie lui Curelaru, acestea sunt expertizate, asa cum am mai spus, tot de Stanciu si colectivul lui "de cercetare", din care facea parte chiar si… Adrian Bogza. Trecand si peste acest aspect, mai trebuie mentionat ca Bogza sustine ca nu el i-a oferit lui Curelaru cele doua "opere", ci acesta i le-a cerut. Numai ca Ionel Curelaru are un argument de bun-simt in aceasta privinta: "Cum sa le cer eu? Pai eu stiu ce are el in casa? Si apoi cum sa nu-mi fi spus ca sunt de Brancusi, din moment ce atunci cand mi le-a oferit, mi-a dat si o expertiza?", sustine patronul firmei Donalucii SRL.

AFACEREA "NEGRESSE"

Gruparea coordonata de Bogza si-a rezervat un loc si in baza de date a Garzii Financiare, o data ce autoritatile fiscale au demonstrat scoaterea banilor negri pe baza operelor de arta, a caror originalitate este pusa sub semnul intrebarii. Dosarul instrumentat de comisari la inceputul anului trecut poarta numele de "Negresse", numele unei sculpturi celebre a marelui Constantin Brancusi. Pe scurt, afacerea in urma careia statul se considera fraudat a constat intr-o pseudovanzare a operei "Negresse" (expertizata tot de Stanciu) catre propria societate comerciala. Potrivit rapoartelor Garzii Financiare, incepand cu luna septembrie a anului 2000, familia Bogza (tatal - Alexandru si fiul - Adrian) au pus in aplicare un mecanism financiar-contabil prin care sume mari de bani ori active au intrat in propriile buzunare sau in proprietate personala. Ambii actionari ai SC Delta Telecom SA Bucuresti, au inceput aplicarea retetei de succes o data cu o tranzactie originala intre Alexandru Bogza si SC Delta Telecom. "Este vorba in esenta de vanzarea sub forma de marfa a unei sculpturi din marmura, atribuita marelui artist roman Brancusi, intitulata "Negresse". Tranzactia a avut la baza un contract de vanzare-cumparare a sculpturii, la un pret de 1.860.000 de dolari americani si mai multe clauze", se arata in raportul Garzii Financiare. Conditiile contractului erau ca plata catre proprietar sa se faca cu un avans de 60.000 de dolari si diferenta de pret sa fie platita in rate pana la data de 31 decembrie a anului trecut. Daca cele doua conditii contractuale nu erau respectate de firma fiului sau, Alexandru Bogza putea sa-si recupereze opera de arta. Intre timp, Bogza senior a decedat. Acum, Bogza junior sustine ca ancheta in aceasta afacere "nu este decat o investigare in curs. S-a facut o expertiza la ceea ce au constatat organele de control, iar treburile stau un pic altfel si o sa vedem care va fi rezultatul. Acum sunt analizate contestatiile facute de mine".

AFACEREA "NARCIS"

Dosarul statuetei "Narcis", expertizata de Stanciu si evaluata la 8 milioane de dolari, a fost amplu prezentat de ziarul nostru. Pe scurt, ea a trecut prin firma lui Stanciu, cu "punct de lucru" in sediul lui Bogza, pentru ca sa fie capturata in… Peru. Autoritatile romane au repatriat-o, iar o comisie de expertiza, constituita la ordinul fostului ministru al Culturii Razvan Theodorescu. Concluzia: fals! Implicarea lui Bogza este evidenta, atata timp cat, din documentele aflate in posesia noastra, reiese ca acesta a cerut, in numele firmei sale, expertiza a Ministerului Justitiei (biroului la care Stanciu era angajat) pentru a "legaliza" autentificarea lui Lucian Radu Stanciu. In afacere, alaturi de Bogza, figureaza si numele fostului sef al UM 0215, Florin Calapod. Ciudat, nici pana in ziua de astazi, nimeni nu a raspuns in fata legii pentru faptele comise in acest caz.

Citeste si:

AFACEREA "MADONA"

La lichidarea unei societati, despre care se spune ca pana in 1989 se afla sub controlul Securitatii, SC Romsit SA, au fost descoperiti doi "brancusei". Evident, Stanciu i-a expertizat, atribuindu-i lui Brancusi, si tot el i-a evaluat la circa… 30 de milioane de dolari. Piesele figurau in patrimoniul Romsit SA, iar ca sa scape de faliment a incercat sa le vanda Ministerului Culturii. Numai ca ministerul a cerut constituirea unei comisii de expertiza. Singurul membru al acestei comisii care a avut curajul sa dea declaratii a fost criticul si istoricul de arta Radu Ionescu: "Firma asta a ajuns in faliment, si atunci vrea sa-si acopere falimentul cu cele doua lucrari de Brancusi, pe care le-a oferit Ministerului Culturii pentru suma de 30 de milioane de dolari. Una este "Madona", iar pe cealalta nu mi-o amintesc. Acum ce-i ramanea ministerului de facut?! Eu zic ca aici a procedat corect. Indiferent de la cine vin, in momentul in care iti ofera cineva doua lucrari de Brancusi, tu, ca Minister al Culturii, esti obligat sa vezi ce e cu ele si sa dai un raspuns. Daca sunt bune, atunci, evident, ai fi interesat sa le cumperi. Ministerul a venit cu o comisie foarte bine numita. Cu chiu, cu vai ne-au prezentat (Romsit SA - n.r.) o lucrare, "Madona", sub motiv ca este in seif la o banca si ca este greu de scos. Am facut referatul catre minister, semnat de toti membrii comisiei, cum ca lucrarea nu are nici o legatura cu Brancusi. Dar era vorba de doua lucrari. Pe a doua, cu toate ca s-au fixat nu stiu cate termene, nu ne-au mai adus-o", declara Radu Ionescu, intr-un amplu interviu acordat recent ziarului nostru.

CARACATITA

Am aratat in numerele trecute ca tentaculele acestei grupari se intind si in firme care odinioara ar fi lucrat sub "egida" Securitatii. Este vorba de arhicunoscuta SC Dunarea si de SC Romsit, societati care pana in 1989 se ocupau cu comertul exterior. Insusi Lucian Radu Stanciu sustinea ca "astia sunt securistii care au facut bani pentru economia nationala, nu trebuie sa-i condamnam!". Nici noi nu ii condamnam, ci doar constatam ca vorbim despre oameni care pot gandi fel de fel de "operatiuni speciale". De altfel, aceste doua societati, nu numai ca au achizitionat statuete expertizate de gruparea "Brancusi", ci au si sponsorizat promovarea "operelor" promovate de grupare. Initial Stanciu nu a recunoscut ca una dintre cartile aparute pe piata pentru a lansa "Tezaurul Brancusi", cum il denumesc ei, a fost sponsorizata de cele doua societati, laolalta cu o firma de-a lui Bogza, Delta Telecom SA, si cu un cetatean roman de origine siriana, Bassam al Razem. De asemenea, documentele aflate in posesia noastra dovedesc si implicarea fostului sef al UM 0215, Florin Calapod (decedat intre timp), dar si a unor reprezentanti ai lumii interlope, implicati indeosebi in scoaterea pieselor din tara. Toate indiciile prezentate de noi converg catre ideea ca totul a fost planificat cu amanuntime si pus in aplicare la modul profesionist. Acestea fiind zise, nu ne ramane de vazut decat daca institutiile statului, respectiv Politia si Parchetul, vor dori cu adevarat sa cerceteze activitatea acestei grupari. Investigatiile sunt acum cu atat mai facile, cu cat exista oameni ce pot depune marturie despre gruparea "Brancusi", sa indice o serie de suspecti care ar sta in spatele contrafacerii acestor lucrari, dar exista si documente. Daca nu, inseamna ca sistemul relational al gruparii este mai puternic decat autoritatea statului.

PACIFICATORUL

Despre ancheta in dosarul "Grau contra brancusei", Bogza sustine in interviul acordat ziarului nostru ca este vorba de o "operatiune comerciala, cu un partener cu care aveam un contract de asociere, potrivit caruia nu trebuie sa-i cotizez absolut nici o garantie pentru ca intrasem intr-o afacere in care amandoi castigam, amandoi pierdeam. Numai ca el, sa se simta mai confortabil, mi-a cerut statuetele de Brancusi. Asta a fost pur si simplu solicitarea facuta de Donalucii SRL. N-am propus eu absolut nimic. Ca operatiunile derulate impreuna nu au adus profit sau ca au adus profit, asta este o alta problema (…) Inclusiv cu domnul Curelaru, de la Barlad, pot sa zic ca toata treaba se va termina cu rezolvarea problemelor comerciale, ceea ce va insemna si inapoierea statuetelor care sunt acum la dansul (…) Pana la urma, noi vom termina toata treaba intr-un mod amiabil, indiferent ca el este acum un pic cam infierbantat si nervos", declara Bogza.

PARADOX

Doamna procuror Iulia Petrescu cere si o expertiza asupra celor doua statuete lasate de Bogza garantie lui Curelaru. Cui credeti ca se cere aceasta expertiza? Biroului Central pentru Expertize Tehnice Judiciare al Ministerului Justitiei. Adica, biroului in care lucreaza Lucian Radu Stanciu, celalalt cap al gruparii "Brancusi", dar mai ales cel care, culmea, a expertizat si evaluat cele doua piese in speta la… 5 milioane de dolari. Ca sa nu mai vorbim ca acest Stanciu este si colaboratorul destoinic al IGP. Dovada in acest sens sta un document prin care el este trimis sa recupereze din Italia o statueta, se pare, atribuita lui Brancusi tot de el. Asadar, gruparea are un pion in tot si-n toate, astfel incat asupra oricarei investigatii a afacerilor gruparii planeaza suspiciuni.

SECURISTII

"Astia sunt securistii care au facut bani pentru economia nationala, nu trebuie sa-i condamnam!"
Lucian Radu Stanciu

GARANTIE

"Numai ca el, sa se simta mai confortabil, mi-a cerut statuetele de Brancusi. Asta a fost pur si simplu solicitarea facuta de Donalucii SRL. N-am propus eu absolut nimic. Ca operatiunile derulate impreuna nu au adus profit sau ca au adus profit, asta este o alta problema"
Adrian Bogza
despre modul in care au ajuns cele doua statuete garantie la Ionel Curelaru

REPLICA

"Cum sa-i cer eu lui Bogza statuete garantie? Pai, eu stiu ce are el in casa? Si apoi, cum sa nu-mi fi spus ca sunt de Brancusi, din moment ce atunci cand mi le-a oferit mi-a dat si o expertiza?"
Ionel Curelaru
victima gruparii "Brancusi", in afacerea "Graul bulgaresc"

MADONA

"Romsit a ajuns in faliment si voia sa-si acopere falimentul cu cele doua lucrari de Brancusi, pe care le-a oferit Ministerului Culturii pentru suma de 30 milioane de dolari. Una este "Madona", iar pe cealalta nu mi-o amintesc"
Radu Ionescu
membru al Comisiei de expertiza care a declarat "Madona" drept un fals.