Nu-ntrebati de ce. In afara de "Sesam, deschide-te!", alta formula magica nu cunosc... Daca la Vama Veche joi si vineri s-au deschis portile cerului, noaptea de sambata spre duminica la 2 Mai a fost cea mai lunga si cea mai frumoasa din an. Dincolo de orice calendar, dincolo de orice criterii estetice, "dincolo de orice vama"...

PUTIN INFINIT

Din nestiut, Cineva sau ceva a facut ca timpul sa stea-n loc si-n punctul fix in care nimic nu mai conteaza - sau poate conteaza chiar totul - fara cuvinte desarte, programe sau interese prea pamantene, toti sa fim unul. Poate va puteti explica de ce aceiasi artisti care au urcat in Vama pe scena noastra ridicata din nisip, sare si dragoste de frumos (in proportii egale) la 2 Mai si-au depasit si limitele care mai ramasesera neatinse. Zoia Alecu, Maria Magdalena Danaila, Tatiana Stepa, Magdalena Puscas, Maria Gheorghiu, Mircea Florian, Vasile Seicaru, Dinu Olarasu, Emeric Imre... De ce au sunat altfel, de ce nimeni n-a simtit cand s-a facut 3:00 dimineata, de ce nu ne-a intrerupt nici o manea si nici un sef de plaja, de ce am meritat atat rasfat?

Poate pentru a ni se demonstra ca totusi exista iubire, ca te mai poti arunca-n valuri cu iubita, ca podul de piatra poate fi refacut, ca te poti plimba pe sub castani, chiar daca n-ai mai facut-o de vreo suta si ceva de ani, ca poti intreba padurea cu frunza rara unde-i iubirea de asta-vara, ca poti sa-ti strangi in brate iubitul pentru ultima oara, sa-i aduci aminte cum a fost, ca boabele de roua fac oua si ca n-ai nevoie de foarte multe ca sa fii fericit. A fost nevoie de o mana de prieteni in asfintit. Si-am atins putin infinit...