Potrivit datelor Autoritatii Nationale pentru Protectia Drepturilor Copilului (ANPDC), numarul copiilor care au savarsit infractiuni, dar nu raspund penal a scazut cu 4% in 2005. Astfel, in 2004 erau inregistrati peste 1.850 de minori, in timp ce anul trecut erau aproximativ 1.700. In general, pentru micii infractori, autoritatile dispun masura supravegherii specializate in centre din tara sau plasamentul.

Legislatia in vigoare prevede ca minorii care nu au implinit 14 ani nu raspund penal, iar cei cu varste intre 14 si 16 ani pot fi trasi la raspundere numai daca se dovedeste ca au avut discernamant. Abia dupa implinirea varstei de 16 ani, adolescentii raspund pentru faptele lor.

Situatia ANDPC arata ca in 2005 erau peste 1.400 de copii mai mici de 14 ani care au savarsit infractiuni si aproximativ 300 care nu au avut discernamant in momentul comiterii faptei.

Presedintele ANDPC, Bogdan Panait, a declarat ca faptele pentru care au fost retinuti minorii acopera aproape intreg spectru de infractiuni. "Masura aplicata pentru cei care au savarsit fapte penale, dar nu raspund penal este supravegherea specializata, aplicata in cazul a 563 copii mai mici de 14 ani. De asemenea, pentru 47 copii sub 14 ani si 14 copii cu varste intre 14 si 16 ani s-a impus plasamentul. Pentru combaterea fenomenului, autoritatea desfasoara actiuni in colaborare cu Ministerul Justitiei, principala institutie responsabila pentru acest domeniu", a precizat Panait.

Centre speciale pentru recuperare

Legea 272/2004 privind promovarea si protectia drepturilor copilului stipuleaza ca minorilor care au comis fapte penale li se asigura gratuit atat un avocat, cat si dreptul la intimitate. De asemenea, copilul care are 14 ani poate contesta in instanta masurile aplicate in cazul lui. Deciziile privind condamnarea copiilor pot fi date doar dupa o ancheta sociala, tinandu-se cont de conditiile care au condus la comiterea faptei, gradul de pericol social al acesteia, riscul ca minorul sa comita un nou act penal si mediul in care a trait copilul. Secretarul de stat, Bogdan Panait, a adaugat ca in Cluj, Galati, Mehedinti, Salaj, Vaslui si in sectorul 4 al Bucurestiului functioneaza centre si servicii pentru readaptarea si reintegrarea sociala a copiilor care savarsesc infractiuni.

Citeste si:

Minorii din aceste centre beneficiaza de asistenta psihologica si medicala, aici derulandu-se actiuni care au ca scop prevenirea si combaterea actiunilor deviante ale copiilor, reintegrarea scolara, familiala sau sociala, precum si responsabilizarea minorilor.

Educatia incepe din familie

Lipsurile materiale ii determina pe multi copii sa se apuce de furat sau sa se prostitueze. O alta cauza o reprezinta lipsa supravegherii, o parte din micii infractori provenind din familiile plecate in strainatate la munca. Adolescentii raman astfel in grija rudelor, care nu se preocupa indeajuns de supravegherea lor.

"Un factor important in combaterea efectelor delincventei este formarea copiilor printr-o educatie responsabila. Aceasta trebuie facuta in familie, dar si in scoli, mai ales in randul elevilor, explicandu-li-se si modalitatile prin care se pot feri de efectele negative pe care le poate avea asupra lor anturajul. O cauza care duce la delincventa juvenila este conflictul dintre generatii, in urma caruia cei mai derutati si lipsiti de repere sunt tinerii. Principalele programe de prevenire vizeaza o relatie stransa intre politie si comunitate", a explicat seful Serviciului de Delincventa Juvenila (SDJ), sector 4 Bucuresti, Gigica Mares.

Specialistii din cadrul SDJ apreciaza ca tendinta de a absenta de la scoala, atitudinea indiferenta fata de societate, fata de profesori sau de reprezentantii legii, precum si asocierea cu grupuri de tineri cu comportament deviant sunt pricipalele moduri de manifestare a copiilor delincventi.