Rotund, cu muchii sau patratos, cu griuri neutre si high-tech sau avind culori de circ care sa imblinzeasca si sa apropie de fetis. Formele obiectelor de uz cotidian, de la automobile si pina la cele mai marunte gadget-uri urmeaza trenduri care se schimba de la o decada la alta. Se reia moda din anii ’60 sau ’70 careia i se imprima doar accente postmoderne. Smart-ul pus la bataie de Swiss si Mercedes, iPod-ul lansat de Macintosh sau mai banalele pachete de tigari Pall Mall, toate se rotunjesc. Sau daca nu, primesc culori calde sau de-a dreptul fierbinti, precum ultimele racnete in materie de telefonie mobila de la Nokia, care dau senzatia unui burlesc generalizat. Toate, pentru a fi mai umane, mai stimulatoare vizual si deopotriva creatoare de status social. Si mai functionale, insa mai usor de apucat, mai ergonomice, ne asigura la rindul lor designerii care le dau viata. "Cotidianul" a incercat sa afle ce-i pe trend in design-ul lucrurilor care ne fac viata de consumatori mai placuta.

Tandem istoric

Istoria design-ului are o strinsa legatura cu socio-economia, observa Cristian Petre, Associated Partner la Brandient. "In anii ‘60, perioada de maxim boom economic, aproape totul era supus formelor curbe. In arhitectura avem aeroportul JFK, in industria auto vedem decorarea automobilelor fara discernamint in cantitatea de material folosit. Se purta masca impunatoare fabricata din nichel, aripile laterale supradimensionate, plasticul folosit in accesoriile acestora. Tendinta mergea insa pina in industria bunurilor de larg consum". In anii ‘80, o data cu primele crize de resurse economice mondiale, lucrurile se schimba, noteaza Petre. "S-au reintors la folosirea rationala a materiilor prime, iar asta s-a rasfrint si asupra stilului de viata. Criza a avut repercusiuni atit in arhitectura, cit si in design-ul de produs, iar lumea a revenit la un inalt grad de rationament si simplitate, la o imbinare a competentelor inginerilor cu cele ale artistilor in intregul demers. Tot in anii ‘80 a luat nastere si 'good design-ul>>, care imbina armonios utilul cu placutul pentru a crea forme simple, usor de transportat, de depozitat, de imprimat si de reciclat."

Model saizecist

"Multe dintre formele rotunjite isi au originea in anii ’60", rezolva Alexandru Alamoreanu, decanul Facultatii de Arte decorative si design din Cluj, misterul rotunjimilor imprimate anumitor lucruri in ziua de azi. "La acea vreme se forma o generatie de consumatori tineri, nemarcati de razboi si suficient de numerosi pentru a influenta decisiv piata de bunuri. Aceasta a rasturnat tabuurile si conservatorismul formal, devenind o exponenta a modernismului. Multe dintre produsele din anii ’60 sint rotunde, iar la fel de multe produse actuale se inspira postmodern din design-ul acelei decade", completeaza Alamoreanu.

"Rotunjimile de azi sint o revenire la modelele din perioada aparitiei materialelor plastice, marcate si de optimismul de dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial. Se crea un mediu artificial, nou, care cerea forme noi, iar matritele permiteau obtinerea usoara a curbelor", il completeaza si Marius Marcu Lapadat, seful catedrei de design din cadrul Universitatii de Arhitectura Ion Mincu. Palierele care fac azi diferenta fata de anii ’60 sint programele de softuri computerizate, precizeaza el. "Tot ceea ce se facea in regim cvasi-manufacturial (matrite manuale sau fibre de sticla) se pot realiza acum pe o treapta superioara."

Moftul rotunjirii

Resortul utilizarii formelor curbe mai vine si dintr-o saturatie, in opinia lui Lapadat. "Dupa ce o anumita tendinta din arhitectura se autorepeta, liderii isi doresc altceva, nu mai vor sa se confunde cu toata lumea si imping lucrurile mai departe. Motivatia filosofica si cea tehnologica imping catre aceasta tendinta", explica seful catedrei de design. Desi crede ca formele rotunjite in arhitectura urmeaza o posibila analogie cu fetusul uman sau cu coliba primordiala a societatilor primitive, Lapadat le considera totusi variatiuni pentru a alunga monotonia si le catalogheaza ca exagerate: "Un spatiu cartezian este mult mai usor de mobilat, iar raportarea omului la el se face mult mai firesc". Acesta asigura ca in scurt timp se va reveni la o tendinta perpendiculara: "Formele organice, ovoidale, care curg dintr-una in alta, care dau nastere unor produse care arata precum o savarina mult prea dulce, vor naste in mod sigur o contrareactie".

Circul din toate

Iulian Puiu, Designer Partner in cadrul agentiei Re:ply, constata mai mult decit o simpla rotunjire in designul obiectelor din jur. "Este vorba despre new burlesc, o tendinta care incepe sa se impuna tot mai mult. Reprezentarea sa cea mai clasica este circul, iar primul exemplu care ii vine in minte lui Puiu este cel din designul de ambalaj al parfumurilor. Pompitele sticlelor de parfum sint reprezentarea cea mai buna a burlescului in opinia sa, acestea trimitind la masa de machiaj din spatiul circului. "Chiar si la nivelul texturii se creeaza insa o anumita iluzie prin intermediul sticlei sidefii, in timp ce culori in mare voga, precum rosu si negru, legitimeaza acest trend", completeaza Puiu. "Formele curbe, carnale, de femeie, toate transmitind senzualitate sint alte atribute ale noii tendinte", conchide designerul de la Re:ply.

Citeste si:

Stridenta ca model

Automobilele si new burlescul se intilnesc, in opinia sa, numai in zona de tuning. "E suficient sa te uiti la emisiuni precum 'Pimp my ride>> de pe MTV, unde iti arata cum sa-ti faci masina in asa fel incit sa te reprezinte pe tine: iti place modelul acela de masina, dar i-ai mai face parca ceva in plus. Ce ai in final este un circ de masina, un Trabant bleu decapotabil."

Burlescul care umanizeaza

Nici electronicele nu sint scutite de rigorile noului trend. "iPod-ul este gadgetul care se incadreaza cel mai bine aici: extrem de functional prin forma pe care o are, prin modul in care poti accesa piesele pe disc, click-urile pe care le dai. S-au aplicat mai apoi elementele de identitate ale brandului, setate emotional si de natura burlesca: culorile deschise (alb, ciclam, turcoaz)", spune Puiu.

Si combinatiile de rosu si negru de la Nokia sint semne ale circului new burlesc. Burlescul antreneaza insa aici, pe linga circ, si show-ul: "Telefoanele mobile sint din ce in ce mai colorate, dotate cu aparate de fotografiat; exista deja aparate Nokia cu textura ca o broderie, cu nuante de bej sau maron, ocazie cu care se iese din zona electronica, high-tech. Tot acest design incalzeste aparatura high-tech si o transforma intr-un loc comun", mai spune designerul de la Re:ply.

Toate-s vechi si noua-s toate

Cristian Petre crede ca formele noi din design apar ca raspuns reflex. "Sint o reactie la stadiul de saturatie estetica la care au ajuns formele existente. Evolutia formelor este astfel ciclica". Si Marius Marcu Lapadat este de parere ca formele rotunjite nu au nimic nou, doar palierele care se folosesc fiind altele: "Moda este ciclica, sint niste tendinte care revin. Dupa ce se exagereaza intr-o directie, se merge brusc in capatul opus, dupa care se revine".

Seria da tonul

Alamoreanu crede ca de un design propriu-zis se poate vorbi doar o data cu Revolutia Industriala, "o data cu 'consacrarea>> productiei de serie. Adevaratul avint si consacrarea profesiunii de designer are loc in perioada dintre cele doua razboaie, cind se creeaza curente, scoli si organisme responsabile de designul produselor. Salturile tehnologice industriale de dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial au marcat diferit evolutia designului in America si Europa: "Daca in America designul dominat de consumerism urmeaza standardele de viata ridicate ale marilor invingatori, in Europa designul economiilor in refacere este dominat de rationalism si de metode sistematice de abordare a procesului creativ. Se urmareste un echilibru intre problemele productiei si nevoile beneficiarului pentru realizarea unui produs 'onest>>".