Invitatie la o calatorie in universul picturii de peisaj colinar al "maestrului de la Campina"- locul unde s-a retras, in ultimii ani ai vietii, impreuna cu familia sa - manifestarea este prilejuita de implinirea unui secol de la retrospectiva marelui artist organizata in 1906 la "Pavilionul Artelor", in cadrul expozitiei generale dedicate Regelui Carol I al Romaniei.

Sunt infatisate, astfel, imagini ilustrative pentru zona colinara a tarii - " de care maestrul era atasat cu precadere", motiveaza istoricul de arta si muzeograful Marian Constantin, curatorul expozitiei, in albumul editat cu acest prilej. Lucrarile selectate provin din Muzeul de Arta Ploiesti, Muzeul Memorial "Nicolae Grigorescu" de la Campina si din trei colectii particulare: "Elena Zdrobis", "Alain Bonte", "Catia Radulescu", la care se adauga o lucrare, "Casa taraneasca", din patrimoniul Muzeului Cotroceni.

Se remarca, prin calitatile artistice de exceptie, "Pastorita", "Portret de copil", "Padure de fagi","Primavara", "Tanara cu basma alba", "Padure", "Peisaj din Posada", fragmente de "podoabe", cum observa Alexandru Vlahuta, imortalizate cu sufletul.
"Nu stiu daca mai e pe lume vreo tara al carei pitoresc sa se oglindeasca asa de limpede si de puternic in opera unui artist; ceea ce pot spune e ca Grigorescu, infatisand cum a infatisat, pe panzele lui, podoabele si sufletul patriei noastre, a facut cu aceasta neamului nostru unul din acele pretioase daruri care iau loc intre puterile active ale unei natiuni".

Tot Vlahuta a fost cel dintai care a sesizat - scrie in albumul expozitiei Marian Constantin- "solemnitatea tacerii lui Grigorescu". " Nimic zgomotos, nimic aspru in opera lui. Nici o violenta, nici un strigat. Toate vorbesc incet, limpede prieteneste... In peisajul lui nu bate vantul. Si ce aer de sarbatoare au toate panzele lui, asa de curate, asa de armonioase...In liniste e nobletea si trainicia lucrurilor pamantesti. In liniste - partea divina a puterii, gratia formelor, taina cea de fund a vietii si cea mai greu de aflat".

Adevarate nestemate literare, marturie a gandului pur al poetului inaripat de frumusetea calma, de fiorul luminii ce strabate intreaga opera grigoresciana.
Dincolo de privirea celor ce apartin aceluiasi spatiu cultural-artistic, cel romanesc, descoperim, in timp, alte si alte interpretari asupra capodoperelor maestului, lasate de catre nume de marca ale istoriei arte europene.

Citeste si:

Criticul si istoricul de arta francez Henri Focillon (1881-1943), consemna: "Prietenia cu artisti francezi nu a reusit sa-l smulga meditatiei romanesti, amintirii doinelor, imaginii intinsei campii dunarene, argintate de pulbere, acestei dulci tari de coline, cu vii si casute acoperite cu sindrila. ...El ramane poet, iar arta sa este un cantec de pasare; este roman prin sentiment, prin lirismul fin, prin simpatia pe care o pune in pictura, in alegerea motivelor de-o melancolica intindere sau de-o intimitate visatoare, prin ceea ce are tandru si spiritual in maniera sa."

Vom relua, pentru cititorii interesati sa afle despre alte manifestari dedicate creatorului artei moderne romanesti, o informatie publicata in cadrul paginii speciale de sambata referitor la expozitia din Franta prezentata la Musée des Beaux-Arts din Agen, in data de 22 aprilie a.c., "Itinéraire d’un peintre roumain de l’école de Barbizon a l’impressionnisme". Prima personala de amploare organizata in strainatate, dupa disparitia artistului, in 1907, a fost posibila prin initiativa a doua muzee din Franta - Musée départemental de l’Ecole de Barbizon si Musée des Beaux-Arts din Agen.

Publicul francez are astfel ocazia, pana in data de 14 august, sa descopere arta lui Grigorescu, format in ambianta Scolii de la Barbizon, unde a lucrat alaturi de cei mai mari pictori ai epocii precum Corot, Daubigny, Millet sau Courbet. Expozitia reuneste 34 de lucrari din patrimoniul Muzeului National de Arta al Romaniei (dintre care amintim Peisaj la Posada, Portret de femeie, La malul marii, Colt din atelier, Fete torcand la poarta, Taranca din Muscel, Andreescu la Barbizon, Interior la Vitré), 16 opere provenind de la Musée des Beaux-Arts din Agen, Musée Mormottan-Monet din Paris si Palais des Beaux-Arts de Lille. Trebuie mentionat ca Muzeul de Arta din Agen detine cea mai importanta colectie de picturi semnate de Nicolae Grigorescu, aflate in Franta: 13 opere, dintre care 12 au fost donate in 1929 de doctorul Louis Brocq - eminent profesor in medicina originar din Lot-et-Garonne si bun prieten al artistului - apoi de sotia acestuia.

Operele sunt expuse intr-o catedrala gotica din secolul al XIII-lea, care face parte din spatiul de expunere al institutiei gazda. Expozitia va fi itinerata, in perioada 9 septembrie - 11 decembrie, a.c., la Musée départemental de l’Ecole de Barbizon.
In felul acesta, deopotriva Franta si Romania deschid o poarta spre recunoasterea identitatii noastre francofone, care poate fi valorificata plenar in context european, in Anul Francofoniei.