Social • 29 Martie 2006 •
Universitarii din Romania nu stau deloc bine la capitolul lucrari stiintifice publicate si cotate pe plan international. In functie de articolele aparute in strainatate si semnate de profesorii romani, Asociatia Ad Astra a intocmit un top al universitatilor romanesti. Prestatia stiintifica internationala a devenit, de anul trecut, unul dintre criteriile esentiale pentru acordarea titlului de profesor sau conferentiar universitar.

Topul universitatilor din Romania, realizat anul acesta de Asociatia Ad Astra a cercetatorilor romani, demonstreaza ce "prestigiu international" au profesorii nostri. "Topul, facut dupa criterii de performanta internationala, arata care dintre universitati ofera o educatie de calitate si care ofera doar diplome de carton", sustin cercetatorii Asociatiei Ad Astra.

Etiopia si Zimbabwe ne-o iau inainte

Ca si in anul 2004, primul loc in topul romanesc este ocupat de Universitatea "Al. I. Cuza" din Iasi, urmata de Universitatea din Bucuresti si de Universitatea "Babes-Bolyai" din Cluj.

Clasamentul este realizat pe baza numarului de articole stiintifice publicate in reviste din sistemul ISI (Institute for Scientific Information), care asigura vizibilitatea si impactul in cercetarea stiintifica internationala. In acest context, nici o universitate din Romania nu se situeaza printre primele 500 de universitati din lume, in timp ce in acest top international se regasesc universitati din Ungaria si din Polonia. Mai mult, "in domeniul medical se publica in jur de 50-60 de articole ISI pe an, ceea ce ne plaseaza pe locul 74 mondial, in urma Etiopiei, statului Zimbabwe, Gambiei, Cubei, Bulgariei si altora", spune Nicolae Hurduc, profesor la Universitatea Tehnica din Iasi.

Buni in ce nu se cauta

Romanii lipsesc din peisajul cercetarii mondiale in numeroase discipline: ingineria navala si cea a transporturilor, arhitectura si urbanismul, filosofia, studiile culturale si folclorul, artele, cultura fizica si sportul. Absentam si din revistele de drept cu circulatie internationala. Disciplinele in care universitatile autohtone pot oferi o pregatire viabila, fapt atestat de cadrele didactice bine pregatite, sint cele exacte, dar putin cautate la examenele de admitere la facultate: fizica, chimia si ingineria chimica, cea a materialelor, dar si matematica.

ASE - zero articole

In ceea ce priveste economia, intervine un paradox. Academia de Stiinte Economice, la care figureaza ca angajate peste 800 de cadre didactice, nu are nici macar un articol publicat in reviste de specialitate in decursul ultimului an. In schimb, exista citeva materiale despre subiecte economice publicate de cadre universitare din Romania, numai ca acestea sint in majoritate matematicieni si informaticieni. Contrastam cu Occidentul in ceea ce priveste stiintele biomedicale. La noi, numarul de articole pe aceasta tema este scazut, in timp ce vesticii publica mai mult despre acest subiect decit despre fizica sau chimie. Si cind vine vorba despre reviste precum "Communist and Post-Communist Studies" si "Post-Communist Economies", un singur articol a fost publicat de un roman in ultimii cinci ani.

Titlurile universitare depind de ISI

Functia de profesor universitar poate fi ocupata doar de cei care se bucura de prestigiu international, adica au reusit sa publice in reviste cotate de celebrul Institut de Informatie Stiintifica (ISI) din Philadelphia. Acesta era unul dintre criteriile pe care Mircea Miclea, fostul ministru al Educatiei, le-a introdus in procesul de inminare a titlurilor universitare. Daca se va tine cont de publicatiile ISI, titlurile universitare nu vor mai fi acordate asa usor, iar numarul lor va scadea semnificativ. "Eu cred ca potentialii candidati la functia de profesor universitar ar trebui sa se simta jenati de conditiile minimale stabilite de Miclea. Cam 30-40 de articole ISI ar trebui sa reprezinte adevaratul minim pentru promovare", spune profesorul Nicolae Hurduc, de la Universitatea Tehnica din Iasi. Numai in anul 2005 au fost confirmate 3.300 de titluri, diplome si certificate universitare, insa nici unul pe criteriul prestigiului international.

ISI face legea-n stiinta

Pe plan mondial, exista la ora actuala peste 100.000 de reviste stiintifice. Doar o parte dintre acestea sint relevante pentru comunitatea stiintifica internationala. Institutul de Informatie Stiintifica din Philadelphia, actualmente Thomson ISI, este principalul filtru valoric al acestor publicatii. Pe plan international, este cea mai recunoscuta institutie in domeniul recenzarii revistelor stiintifice. Incepind din 1961, institutul monitorizeaza publicatiile de specialitate, indexind atit articolele, cit si citarile. Mai mult, ISI ierarhizeaza revistele in functie de factorul de impact; acesta reprezinta raportul dintre numarul citarilor in decursul unui an si numarul total al lucrarilor publicate in revista in cei doi ani anteriori acestei perioade. Institutia indexeaza aproximativ 13.000 de publicatii, acoperind si stiintele sociale, si domeniile umaniste. Datele provenite de la ISI sint utilizate in majoritatea cercetarilor privind politica stiintei. Apar si in "Science and Engineering Indicators", raportul bianual prezentat presedintelui SUA de catre National Science Board. Tot datele ISI sint folosite pentru alcatuirea clasamentului Shanghai, care include universitatile din intreaga lume.

Topul universitatilor

* Universitatea "Al. I. Cuza" din Iasi 863 de profesori - 221 de articole

* Universitatea din Bucuresti 1.477 de profesori - 352 de articole

* Universitatea "Babes-Bolyai" din Cluj-Napoca 1.262 de profesori - 269 de articole

* Universitatea Politehnica din Bucuresti 1.651 de profesori - 258 de articole

* Universitatea Tehnica "Gh. Asachi" din Iasi 944 de profesori - 115 articole

* Universitatea de Vest din Timisoara 684 de profesori - 71 de articole

* Universitatea "Constantin Brancusi" din Tirgu-Jiu 140 de profesori - 12 articole

* Universitatea Politehnica din Timisoara 883 de profesori - 69 de articole

* Universitatea Petrol-Gaze din Ploiesti 354 de profesori - 27 de articole

* Universitatea Valahia din Tirgoviste 335 de profesori - 25 de articole

Private si neglijabile

Din clasamentul Ad Astra reies si performantele neglijabile ale universitatilor private. De exemplu, "Spiru Haret", in pofida celor 950 de cadre didactice pe care le are, a publicat un singur articol in decursul anului 2005. Constatarea cercetatorilor contrazice afirmatiile facute de oficialii de la Universitatea "Spiru Haret" in presa. In Cartea Alba a Cercetarii Universitare din Romania din 2005, "Spiru Haret" a declarat ca a publicat, in ultimii cinci ani, 262 de articole indexate ISI si 7.761 de articole in reviste din fluxul principal de publicatii pe durata ultimilor cinci ani.

Despre autor:

Cotidianul

Sursa: Cotidianul

Abonează-te pe

Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.