In tagma criticilor de arta din Romania, dansul nu este printre subiectele care fac vilva. Coregrafii si dansatorii romani sint nemultumiti de modul in care sint perceputi, intr-o tara care mai degraba exporta dans.

"Intotdeauna vedem dansul ca pe o garnitura, niciodata nu este felul principal de mincare. Ne bucuram cind vine Alina Cojocaru si da un spectacol, atunci vedem dansul ca arta de sine statatoare. La fel, recunoastem cind Cristi Puiu se duce la Cannes si primeste un premiu, in schimb, pentru ca dansul este mai putin cunoscut, nu e reperat un festival de talia celui de la Berlin, 'International TanzFest Berlin>>, ca fiind unul dintre cele mai importante din Europa", recunoaste Mihai Mihalcea, directorul Centrului National al Dansului.

Romanii se pot mindri totusi cu o istorie a dansului.

Romania dansului este subdezvoltata

Nume precum Floria Capsali, Miriam Raducanu, Ion Tugearu, Oleg Danovski, Raluca Ianegic si multi altii au avut un rol important in dezvoltarea unei culturi a dansului in Romania, raminind in memoria colectiva autohtona. Din pacate insa, ei sint uneori reperati, "ca o colectie de mituri, inca vii, care isi asteapta homerul", spune Sergiu Anghel, director al Companiei "Orion Balet" din Bucuresti. Din cauza "condamnarii" dansatorilor romani la anonimat, majoritatea aleg promovarea in afara granitelor tarii. Ei recunosc faptul ca piata internationala este functionala, ca artistii primesc finantari si posibilitatea de afirmare profesionala. Dan Puric este de parere ca Romania, ca tara "subdezvoltata", nu are o piata a valorilor. "Noi ne recunoastem valorile dupa ce primim o nota de dincolo", precizeaza el. Sergiu Anghel atinge un punct sensibil explicind "migrarea" dansatorilor romani: "Ei pleaca pentru ca nu-i tine pe loc granita unei limbi, pentru ca, in alte tari, managerii nu sint dirijori de cor, iar dirijorii de cor nu sint manageri, si pentru ca sint platiti cu ceva mai mult de 30 de lei noi...".

Proiecte in Romania pe propria cheltuiala

Artistii sint dezamagiti de faptul ca Romania nu beneficiaza de o "piata" a dansului, iar conditiile in care reusesc sa performeze sint improprii si uneori umilitoare. Cosmin Manolescu, coregraf si director executiv al Fundatiei Culturale Proiect "DCM", dezvaluie care este salariul unui dansator in Romania. "Daca esti angajat la o companie de dans subventionata de Ministerul Culturii, salariul mediu este de 500-600 de lei pe luna. Poti cistiga si 3.500 de lei, dar asta numai daca esti dansator angajat pe un proiect in regim free-lance si proiectul beneficiaza de finantari internationale. In strainatate, pretul unui spectacol romanesc variaza intre 500 si 3.000 de euro, in functie de durata piesei si numarul de reprezentatii", precizeaza el. Pentru ca acesti bani sint insuficienti, majoritatea artistilor aleg varianta unui al doilea loc de munca. "Sint oameni care predau, ca Manuel Pelmus, Vava Stefanescu, Cosmin Manolescu si altii. Sint cei care lucreaza mai mult in strainatate pentru a putea supravietui, mai ales ca multi bani investiti in proiecte vin din buzunarele proprii", recunoaste Mihalcea.

Am devenit rigizi, prea seriosi si pasivi

In absenta unui public constant, critic, dansul inca nu poate fi reperat, mai ales pentru ca aparitiile pe scena ale unor spectacole sint sporadice. Publicul nu poate urmari evolutia unui artist pe scenele internationale. De asemenea, criticile aduse de specialisti, care sa promoveze prin discursul lor o latura sau alta a dansului, lipsesc. "E un spatiu critic amortit care nu stie sa se lupte, nu stie sa recupereze", spune Dan Puric. El considera ca tinara generatie "nu are culoar in Romania, ea se lupta continuu cu rutina si sechelele comunismului". In acelasi timp, Puric acuza faptul ca publicul roman a uitat sa danseze, nu este activ; desi inteligent, este uneori prea rigid. "Oamenii devin prea seriosi si intra intr-un habitat de termita, nu mai stiu sa-si ingrijeasca pe fratele lor, corpul. Il lasa in cadere, beau o bere, maninca un hamburger si devin spectatori pasivi", conchide el.

Mihai Mihalcea recunoaste ca "dansul va putea fi vazut ca un 'business>> numai in cazul in care ar fi de tip Broadway, cu o latura comerciala destul de pregnanta".

Citeste si:

Spectacole pe banii fundatiilor internationale

Este nevoie, deci, de finantari. Daca cele din partea Ministerului Culturii sau a primariei sint destul de rare, de multe ori fundatiile sau companiile de dans existente primesc sprijin financiar international. Cosmin Manolescu spune ca fundatia pe care o conduce, "DCM", are norocul unor sponsorizari din partea KulturKontakt din Austria, Institutului Francez, British Council, Institutului Goethe, dar si a Ambasadei SUA. "Este adevarat totusi ca spectacole importante precum 'BucurEsti.Vest>>, organizat in 2001 si 2003, sau 'terrains fertiles>>, in 2005, au fost finantate de catre ArCuB si Primaria Municipiului Bucuresti", recunoaste Manolescu.

Cit costa sa-ti faci copilul dansator

Din pacate in Romania, la ora actuala, in afara de Centrul National al Dansului, cele doua licee de coregrafie, din Cluj si Bucuresti, Liceele de Arta cu sectii de coregrafie si alte citeva companii si fundatii de dans, nu exista alte institutii specializate. La Iasi, Fundatia Coregafica Romana, care timp de zece ani a organizat "Festivalul de Dans Contemporan", si-a incetat activitatea pentru o perioada, din lipsa de fonduri. Nina Brezuleanu, directoarea fundatiei si profesoara de coregrafie la Liceul de Arta "O. Bancila" din Iasi, a spus ca acest festival va fi reluat totusi din toamna, dar el va fi sustinut cu fonduri externe. "Este imposibil ca doi oameni, eu si Cristina Iliescu de la 'Centrul Cultural A>>, sa realizam acest festival. Pina acum, multi bani au fost investitii proprii. Problema este ca nu avem un reprezentant al dansului la nivel de minister si sint convinsa ca in scurt timp baletul si dansul in general vor muri".

Cit despre Liceul de Arta, Nina Brezuleanu recunoaste ca este foarte greu pentru un copil sa urmeze acest liceu, din cauza faptului ca parintii trebuie sa-i acopere cheltuieli de minimum sapte milioane pe luna pentru accesorii si intretinere, in general.

"Mitocanii nu danseaza, se zbuciuma"

Sergiu Anghel este la fel de pesimist in ceea ce priveste viitorul dansului in Romania, si mai ales al coregrafilor de aici. El admite ca, pina cind nu se va investi mai mult in acestia, se va ajunge la situatia-limita in care "pe scena nu va mai putea urca nici un dansator autentic, pentru ca, intre timp, acestia vor fi plecat, lasindu-ne in locul lor vreo dentista in chiloti tetra care crede ca e balerina pentru ca a inghitit arsenic". Dan Puric spune ca dansul, inainte de toate, ar trebui adus la un nivel accesibil omului de rind. "Daca dansul ar trece de frontiera specialistului, in toaleta omului cotidian, am fi mai frumosi interior, am fi mai buni, am fi mult mai liberi, ne-am dezinhiba. Problema la noi este ca dansul este ingropat in niste discoteci unde se practica viermuiala. Specifica unei virste anume, si aceasta este buna, pentru ca ajuta la eliberarea energiei. Eu cred ca mitocanii nu danseaza, ci se zbuciuma", conchide Dan Puric.

Curiosi, degajati si receptivi la nou

Brynjar Bandlien, dansator si coregraf norvegian, implicat in proiecte alaturi de coregrafi cunoscuti din companii de dans si teatre din Berlin, Bruxelles, Paris si Lisabona, a colaborat cu artisti romani in multiple proiecte. El afirma ca dansatorii si coregrafii romani participa frecvent la intilniri din scoli, teatre si festivaluri de dans din intreaga Europa si din SUA. Brynjar a venit prima oara in Romania in 1998, cind a lucrat, in colaborare cu Manuel Pelmus si Florin Fieroiu, la spectacolul "Station Clock", prezentat la Teatrul de Opereta. La deschiderea Centrului Multi Art Dans, in noiembrie 2000, a participat cu un solo de mare succes, iar in 2003 a dansat in piesa "Punct Fix" a lui Manuel Pelmus. In acest an colaboreaza cu reprezentantii Centrului National al Dansului, care ii coproduc piesa "O". Brynjar considera ca publicul roman este foarte curios si receptiv la noile forme de exprimare ale dansului contemporan.

"Este o 'foame>> in ceea ce priveste noul, cel putin in rindul generatiei tinere. Din pacate, in Romania, conditiile in care se desfasoara dansul contemporan sint foarte proaste in comparatie cu restul Europei. Acest lucru nu se intimpla pentru ca in tara nu ar exista specialisti in domeniul dansului, ci pentru ca acesta nu are prioritate printre celelalte arte", afirma Brynjar.